UDMR mai rămâne o vreme în Guvern, oscilând între interesele maghiarilor – vizate prin Legea educaţiei sau Statutul minorităţilor naţionale – şi avantajele puterii – mai mulţi bani prin proiectul de buget şi funcţii în teritoriu.
Adoptarea rapidă a unei Legi a educaţiei şi lărgirea drepturilor minorităţilor sunt condiţiile explicite puse de UDMR partenerilor de coaliţie pentru a menţine actuala formulă de guvernare. Dacă în privinţa Legii educaţiei cerinţele Uniunii au vizat în special introducerea prevederii ca istoria şi geografia să se predate în limba maternă, în ceea ce priveşte formula generică „lărgirea drepturilor minorităţilor” este vorba, mai degrabă, de adoptarea Statutului minorităţilor naţionale. Adoptarea acestui act normativ se numără printre dezideratele UDMR şi a fost, de altfel, condiţie şi pentru intrarea la guvernare, la sfârşitul anului 2009, alături de PDL.
Statutul minorităţilor naţionale a fost iniţiat încă din perioada guvernării PNL-PD-UDMR şi este de atunci blocat în Parlament, la Camera Deputaţilor. Printre altele, acest proiect prevede ca instituţiile de învăţământ să nu poată fi desfiinţate, închise sau transformate fără acordul reprezentanţilor minorităţii naţionale. În plus, accesul garantat la puşculiţa Guvernului, mai ales în preajma adoptării, în Parlament, a bugetului de stat pe 2011, şi funcţiile din deconcentrate sunt avantaje pe care opoziţia nu le poate oferi în acest moment. Oricum, ieşirea de la guvernare este dorită doar de o parte din membrii Uniunii, tabăra din jurul lui Gyorgy Frunda, cel care visează la postul lui Marko Bela. De altfel, Frunda şi oamenii săi au pledat recent pentru susţinerea moţiunii de cenzură.
Băsescu i-a promis lui Marko reformă
Coaliţia de guvernare a ajuns la un armistiţiu după două intervenţii ale preşedintelui Traian Băsescu şi o ameninţare cu demisia a premierului Emil Boc. Şeful statului a încercat să-i calmeze, ieri dimineaţă, pe maghiari într-o discuţie la Palatul Victoria, dându-le asigurări că Legea educaţiei va trece de Parlament. Nu există însă garanţii că amendamentele UDMR vor fi incluse în forma finală a actului normativ, întrucât arcul guvernamental are în Senat majoritate la limită (69 de voturi). Totuşi, pentru moment, intervenţia preşedintelui Băsescu pare să fi întors Uniunea din drum, smulgând de la liderii săi promisiunea că nu vor părăsi deocamdată Guvernul. O decizie clară şi cu efecte pe termen lung ar urma să fie luată sâmbătă de conducerea UDMR întrunită la Târgu-Mureş.
Oficial – interesul naţional, neoficial – funcţii şi bani
Liderii UDMR care au participat la întâlnirea de ieri de la Palatul Victoria au invocat, ca motive pentru rămânerea în coaliţia la putere, interesul naţional, stabilitatea economică a României şi acordul cu FMI. Dincolo de declaraţiile de imagine, udemeriştii au însă suficiente motive pentru a cântări de două ori o eventuală ieşire de la guvernare. Pe de o parte, sunt sutele de funcţii pe care udemeriştii sau apropiaţii acestora le-au ocupat în teritoriu, în urma negocierilor din coaliţie. Pe de altă parte, este vorba de sumele mult mai consistente pe care le pot obţine, fiind la putere, la alcătuirea şi dezbaterea bugetului de stat. Nu în ultimul rând, primăriile UDMR au primit, alături de cele ale PDL, partea leului la toate alocările de fonduri efectuate de Guvernul Boc în acest an. De pildă, prin hotărârea aprobată în 20 septembrie, la primăriile UDMR au ajuns 38,1 milioane de lei pentru infrastructură şi baze sportive. Alte fonduri au venit separat pentru unităţile şcolare. De exemplu, 1,8 milioane de lei pentru şcolile din Covasna şi 1,4 milioane de lei pentru cele din Harghita. Asemănător s-au derulat lucrurile în aprilie 2010, când 34 de primării UDMR au primit 4,2 milioane de lei (pe când 233 de primării PDL au obţinut 19,6 milioane lei).
Premierul a vrut să plece
Emil Boc a vrut să le-o ia înainte udemeriştilor şi să demisioneze miercuri seară, susţin surse guvernamentale. Decizia sa ar fi fost comunicată unui cerc restrâns de lideri PDL, care au încercat să-l facă să se răzgândească. El ar fi revenit însă asupra hotărârii abia după vizita scurtă la Guvern a şefului statului. „Nu cred că putem intra într-un derapaj de instabilitate politică pentru o întâmplare (…) Interesul naţional este să avem stabilitate şi să reuşim să îndeplinim obligaţiile pe care ni le-am asumat pentru ca România să tragă tranşa următoare de la Fond şi de la UE”, a explicat Băsescu motivele pentru care plecarea Guvernului nu ar fi oportună.
Hărdău, „decapitat” pentru aplauze?
Democrat-liberalii l-ar putea schimba din funcţia de şef al comisiei de învăţământ pe senatorul Mihail Hărdău pentru că a aplaudat la aflarea deciziei CCR. „Cu siguranţă trebuie să discutăm în interiorul grupurilor parlamentare şi în interiorul partidului. Nu a fost deloc elegant ceea ce a făcut domnul Hărdău”, a declarat Sulfina Barbu, deputat PDL. Hărdău a refuzat să precizeze dacă va demisiona din funcţia de la comisie. Eventuala sa decapitare ar servi PDL şi în relaţia cu UDMR, care i-a criticat continuu pe senatorii democrat-liberali că tergiversează adoptarea legii în comisie.
