Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, PDL(PPE) va trimite in Parlamentul European 10 europarlamentari, PSD (PSE) – tot atatia, PNL (ALDE) – sapte europarlamentari, UDMR (PPE)– numai doi. Alaturi de ei, independenta Elena Basescu. Misiunea celor 33 de reprezentanti va fi aceea de a participa la dezbateri extrem de complicate asupra viitoarelor legi europene. "R.l." a selectat cateva astfel de directive-cheie, foarte controversate si pe cale sa devina legi in mandatul urmator al Parlamentului European.
Timpul de lucru
Timpul de lucru al cetatenilor tarilor UE a starnit una dintre cele mai aprinse dispute europene. Dupa ani de negocieri, Parlamentul European si Consiliul de Ministri nu au reusit sa ajunga la un compromis, astfel ca pe agenda viitorilor eurodeputati va figura si acest subiect spinos.
Pentru a nu compromite sanatatea si siguranta lucratorilor, Comisia Europeana a stabilit, printr-o directiva din 2003, ca durata medie a timpului de lucru sa fie de 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Sub presiunea unora dintre statele membre s-a acceptat insa posibilitatea unor derogari, in sensul ca un angajator sa poata depasi timpul maxim de lucru saptamanal cu acordul lucratorilor. Sub pretextul unei libertati mai mari a angajatorului, de portita exceptiilor au beneficiat Marea Britanie, Estonia si Malta, tari in care saptamana de lucru poate ajunge si la 60-65 de ore.
Ulterior, s-a pus problema amendarii legislatiei, mai ales dupa ce Curtea Europeana a dat castig de cauza unui medic german, decretand ca timpul petrecut la dispozitia spitalului este considerat si el timp de lucru, indiferent de ce faci in acel interval. A urmat apoi un lung sir de negocieri esuate in Consiliul de Ministri, in conditiile in care tari precum Franta, Spania, Italia si Polonia au sustinut eliminarea derogarilor deoarece creeaza avantaje pentru companiile din Marea Britanie si din unele noi state membre. Impasul nu este nici pe departe rezolvat dupa ce, in decembrie 2008, Parlamentul European si-a reafirmat pozitia cu privire la necesitatea eliminarii derogarilor si a stabilit pentru aceasta un termen de trei ani. In schimb, eurodeputatii au acceptat, pentru a flexibiliza prevederile directivei, ca perioada de referinta pentru calcularea mediei timpului de lucru sa fie de 12 luni in loc de patru luni. Este pentru prima data cand cele doua organisme legislative ale Uniunii, PE si Consiliul, nu au putut ajunge la un acord in ciuda negocierilor prelungite.
PPE:
A pledat pentru un echilibru intre protejarea sanatatii lucratorilor si necesitatea ca oamenii, cei care vor, sa castige mai mult.
PSE:
A argumentat ca in UE sunt necesare reguli comune si ca oamenii muncesc pentru a trai, si nu invers.
ALDE:
A sustinut pastrarea exceptiilor de la durata de lucru. Oamenii trebuie sa aiba posibilitatea de a alege cat de mult vor sa munceasca.
Serviciile
Cunoscuta drept directiva Bulkestein, directiva privind regimul serviciilor in cuprinsul Uniunii Europene se discuta de cativa ani si se pare ca nu va deveni lege in statele membre decat la sfarsitul lui 2009 sau chiar in 2010.
Varianta finala difera mult de propunerea initiala a Comisiei, semn ca dezbaterile au fost foarte aprinse. Documentul este deosebit de important pentru ca el pune in aplicare unul dintre cele patru principii fondatoare ale Uniunii Europene si cel mai neglijat pana acum – "libera circulatie a servicilor", pus acum in practica alaturi de libera circulatie a persoanelor, a capitalurilor si a bunurilor.
Este vorba despre toate felurile de servicii, de la cele medicale sau de asistenta sociala la cele de transport sau financiare, iar ideea principala este ca firmele din cuprinsul Uniunii sa respecte reguli unitare si unele dintre ele sa nu fie discriminate pentru ca au de obtinut mai multe aprobari decat altele.
Comisia a propus initial ca furnizorii de servicii sa se supuna standardelor din statele din care provin, chiar daca serviciile lor se adreseaza consumatorilor din alte state membre, potrivit asa-numitului principiu al "tarii de origine", dar europarlamentarii au protestat vehement spunand ca in felul acesta pietele vor fi invadate de preturi de dumping pentru servicii proaste.
Pe de alta parte, este interesant de aflat cum ar arata serviciile Raiffeisen sau BRD in Romania, daca serviciile lor financiare s-ar ridica obligatoriu la standardele din Austria sau Franta sau daca companiile multinationale cu sediul in Romania ar trebui sa-si plateasca angajatii ca in tara de origine, ca
in Spania sau in Germania, de exemplu. Forma actuala a directivei stipuleaza insa ca firmele trebuie sa respecte legislatia muncii, salariul minim, numarul de zile de concediu si dreptul la greva dupa regulile in care compania respectiva isi desfasoara activitatea.
Este una dintre directivele in care votul a fost dat mai degraba tinandu-se cont de interesele nationale decat de cele ideologice. In 2005, Franta si Germania s-au opus directivei. Ulterior Marea Britanie, Olanda, Spania, Polonia, Cehia si Ungaria au semnat o scrisoare propunand o alta versiune a directivei. Romania nu a avut o contributie semnificativa la alcatuirea directivei.
Etichetarea
Comisia Europeana adopta in 2008 o directiva care isi propunea sporirea claritatii etichetelor produselor alimentare. Scopul proiectului este de a moderniza si a aduce imbunatatiri normelor UE privind etichetarea produselor, astfel incat acestea sa ofere consumatorilor informatiile necesare, sub o forma lizibila si usor de inteles, cu scopul de a usura o alegere a produselor bazata pe informare. Potrivit propunerii, alimentele preambalate vor trebui sa afiseze pe partea anterioara a ambalajului etichete care cuprind informatii-cheie privind calitatile nutritive ale produsului. Sunt stabilite cerinte generale referitoare la modul in care trebuie afisate informatiile trecute pe eticheta acestora.
Luandu-se in considerare sanatatea publica, proiectul de regulament extinde cerintele actuale privind etichetarea si asupra produselor alimentare care nu sunt preambalate, inclusiv asupra alimentelor vandute in restaurante si in unitatile de catering. De asemenea, foarte importanta a fost adoptarea in iunie 2007 a unei directive europene referitoare la controlul si autorizarea substantelor chimice folosite in toate domeniile de activitate, inclusiv in alimentatie sau cosmetice. Potrivit acestei reglementari, care inlocuia alte 40 de acte normative, pana in 2018 se va face inventarul a peste 30.000 de substante care pot fi utilizate in produse in cuprinsul Uniunii Europene, iar fiecare produs trebuie sa contina o eticheta in care sa fie trecute toate informatiile legate de acea substanta. De asemenea, orice substanta utilizata la un produs trebuie testata si autorizata.
PPE
A cerut simplificara mecanismului de reducere a costurilor si proceduri suplimentare pentru analize si teste pe animale.
PES
A insistat ca importatorii si producatorii sa poarte responsabilitatea pentru calitatea produselor lor.
ALDE
A sustinut ca substantele identificate ca periculoase sa fie progresiv inlocuite.
Imigratia, o problema inca foarte controversata
Comisia Europeana a adoptat in 2007 o reglementare cu masuri drastice pentru firmele din tarile membre care angajeaza imigranti la negru. Aceasta directiva urmeaza sa fie dezbatuta si apoi votata de viitorul Parlament European, rezultat in urma alegerilor din 7 iunie. Reglementarea stabileste, pentru prima data, reguli comunitare clare, dar si sanctiuni, tocmai pentru a incerca sa elimine tentatia societatilor de a angaja imigranti ilegali. Propunerea prevede ca angajatorii vor efectua verificari inainte de a angaja un cetatean imigrant dintr-un stat nemembru al UE si vor notifica oficialitatile din statul de unde provine angajatul.
Firmele care nu pot face dovada ca si-au indeplinit aceste obligatii vor fi pasibile de amenzi foarte mari. Aici se inscriu asadar inclusiv firme romanesti care angajeaza ilegal cetateni ucraineni sau moldoveni. Statele membre vor aplica sanctiuni penale in patru cazuri grave: recidiva faptei penale, angajarea unui numar mare de imigranti la negru, conditii de munca in exploatare si angajarea in cunostinta de cauza a unor victime ale traficului de persoane. Muncitorii fara forme legale au ajuns la 4,5-8 milioane de persoane la nivelul UE, cu o crestere intre 350.000-500.000 anual. Pe de alta parte, la momentul celor doua mari valuri de aderare, cel din 2004, dar si cel in 2007, tarile vechi state membre au avut dreptul sa pastreze anumite restrictii vreme de doi, respectiv trei ani de la data aderarii. Cele mai restrictive s-au dovedit tari precum Austria, Germania sau Marea Britanie.
PPE
PPE are rezerve privind imigratia din tarile terte pentru ca prefera incurajarea fortei de munca din interiorul UE.
PSE a avut rezerve
Partidul Socialist European sprijina o legislatie mai permisiva privind imigratia din tarile non-UE.
ALDE
Liberalii europeni vorbesc despre sanctiuni pentru imigrantii ilegali, dar fara ignorarea cauzelor fenomenului.
Mediul
Unul dintre succesele presedintiei franceze a fost adoptarea pachetului privind schimbarile climatice la sfarsitul anului trecut. Europenii si-au propus sa atinga un triplu obiectiv pana in 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%, cresterea ponderii energiilor regenerabile la 20% si imbunatatirea eficientei energetice cu 20%. Presedintele Basescu a declarat, inaintea reuniunii informale UE-SUA din luna aprilie, ca Romania sustine un parteneriat strategic UE-SUA prin abordarea de programe similare "pentru ca in viitor sa avem o concurenta fair sau care sa nu dezavantajeze economiile din UE". Subiectul schimbarilor climatice ar trebui sa cuprinda doar politici si masuri ale caror costuri sa nu fie transferate asupra cetateanului, ci sa ramana la nivelul guvernelor, a declarat europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler.
El a afirmat ca, de exemplu, tendinta UE de a reglementa la nivelul producatorilor introducerea pe piata a aparatelor electronice si electrocasnice nepoluante, cu consum scazut de energie, obliga cetatenii la costuri suplimentare, generand interese deosebit de puternice pe piata. Europarlamentarul PNL Adina Valean afirma ca in pachet se regasesc puncte sustinute de Romania, precum derogarea (prelungirea) pentru perioada 2013-2020 a productiei de energie electrica bazate pe carbune. Europarlamentarul PSD Corina Cretu a afirmat ca, in afara aspectului benefic pentru clima globala a energiei "verzi", nu trebuie uitat ca in joc este si securitatea energetica a Europei. "Am pus energiile regenerabile in centrul politicilor energetice ale UE, contribuind astfel la revigorarea economiei europene si la crearea de noi locuri de munca datorita investitiilor in tehnologii ecologice, dar criza energetica de la inceputul acestui an, pe fondul unei dependente masive a tarilor UE de importuri, ne-a aratat cat de fragila poate deveni constructia europeana", a spus europarlamentarul PSD Corina Cretu.
PPE
Revizuirea sistemului european de comercializare a cotelor de emisii.
PSE/Grupul Verzilor
Promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile.
ALDE
Captarea si stocarea bioxidului de carbon.
