Potrivit ultimului barometru de opinie realizat de IMAS, la comanda „Adevărul”, USL s-ar situa în continuare pe primul loc în preferinţele electoratului, dar ar fi scăzut sub pragul psihologic de 50%. Mai exact, ar avea 49,2% şi s-ar menţine, astfel, pe trendul descendent (pe la începutul lui 2011, Uniunea era cotată şi la peste 60% din voturi).
Sondajul IMAS mai aduce o noutate: plasează PDL la 21,5% din opţiunile alegătorilor, în condiţiile în care, prin octombrie, partidul lui Emil Boc se situa în jurul a 17%. Dacă ar fi acum alegeri, în Parlament ar mai intra Partidul Poporului – Dan Diaconescu (11,8% din voturi), PRM (6,4%) şi UDMR (5,7%). În ciuda declaraţiilor optimiste ale ministrului Gabriel Oprea şi ale celorlalţi lideri ai UNPR (care spun că formaţiunea lor vizează, în 2012, minimum 10% din voturi), Uniunea nu ar fi votată, potrivit IMAS, decât de 1% din români. La fel, Partidul Noua Generaţie al lui Gigi Becali.
Mişcarea Populară, USP, partidul lui Geoană…
Prin luna septembrie, întreaga clasă politică vuia pe motiv de „Mişcarea Populară”, mişcarea de centru-dreapta pe care preşedintele Traian Băsescu o considera atât de necesară încât şi-a trimis una din fiice să înregistreze marca la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci). Imediat, liderii politici democrat-liberali s-au lansat în supoziţii cu privire la partenerii PDL în acest proiect, iar şefii unora dintre partidele mici s-au autopropus în „Mişcarea Populară” (vezi cazul lui Gigi Becali).
Tot prin septembrie, era deja creionată lista organizaţiilor civice care ar fi putut adera la „Mişcarea Populară”: Institutul pentru Studii Populare (fundaţie condusă de Anca Boagiu, Valeriu Stoica, Cristian Preda şi Sever Voinescu), Fundaţia Creştin-Democrată (înfiinţată de ministrul Teodor Baconschi) şi Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională. După care s-a aşternut liniştea. Cel puţin public, subiectul pare să fie îngropat.
Lucru puţin probabil să se întâmple însă şi în laboratoarele din Modrogan şi Cotroceni, în condiţiile în care ideea a venit pe filieră prezidenţială.
Între timp, a prins un pic mai mult contur Uniunea Social Progresistă a UNPR. Este vorba de „o platformă de dialog, dedicată valorilor de centru-stânga”, cum este definită USP, în care vor fi cooptate mai multe partide. Până acum, se ştiu numele a două dintre ele: Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale şi, respectiv, Partidul Iniţiativa Naţională.
Un nou actor pe scena politică este preconizat să apară după mijlocul lunii ianuarie 2012: sub conducerea lui Mircea Geoană şi cu participarea unui număr însemnat de social-democraţi. Se spune că sunt şanse ca partidul fostului preşedinte al Senatului să fie tot o uniune… Uniunea Social Creştină. Cum se spune şi că se vor regăsi în noua formaţiune de centru-stânga deputaţi şi senatori PSD, precum şi o mare parte a filialei PSD Bucureşti, în frunte cu Marian Vanghelie.
Noua Dreaptă şi alte partide „uitate”
Tot începutul anului 2012 ar putea aduce pe scena politică un partid de extremă dreapta, ai cărui lideri spun că vor propulsa „România printre primele 15 state ale lumii”, promit unirea cu Republica Moldova după principiul RDG-RFG şi confiscarea averilor ilicite. Este vorba de partidul „Noua Dreapta”, pentru care a fost depusă, înainte de Crăciun, cerere de înscriere la Tribunalul Bucureşti (împreună cu 30.000 de semnături).
Dacă magistraţii admit înscrierea în Registrul partidelor politice, „Noua Dreaptă” ar fi al 53-lea. Unele formaţiuni au „dispărut” prin comasare, altele s-au radiat, de-a lungul timpului. Cele rămase se vor bate şi în 2012 pentru voturile românilor, chiar dacă au şanse minime. La urma urmei, cine ştie de Partidul Tinerilor din România, de Forţa Dreptăţii (fostul Partid al Particularilor Partid Social Democrat Tradiţional Român), de Partidul „Renaşterea României” (fost Partidul Naţional Antitotalitar „Renaşterea României”), de Partidul Demnităţii Naţionale sau de Partidul ProDemo?
