După consultările de azi, de la Cotroceni, cu partidele parlamentare, Traian Băsescu urmează să îl nominalizeze pe candidatul la funcţia de prim-ministru, cel mai probabil în persoana preşedintelui PSD, Victor Ponta. Liderul PNL, Crin Antonescu, a confirmat că a participat, miercuri noaptea, la o „întâlnire informală” cu preşedintele, dar a negat că s-ar fi negociat sau s-ar fi promis ceva în schimbul nominalizării lui Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu a convocat toate partidele parlamentare pentru consultări simultane, astăzi, la aceeaşi oră, 10.00, într-un format care reprezintă o premieră pentru viaţa noastră politică. Preşedinţia a trimis invitaţii lui Victor Ponta, Crin Antonescu, Vasile Blaga, Simona-Alice Man, preşedintele PP-DD (după ce iniţial îl invitase, din greşeală, pe Dan Diaconescu), Kelemen Hunor, Daniel Constantin, Gabriel Oprea, Mihai Răzvan Ungureanu, Aurelian Pavelescu şi reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Singurul care s-a arătat nemulţumit de formula aleasă de Traian Băsescu, pe care a numit-o „ca la colhoz” a fost Crin Antonescu, preşedintele PNL declarând că în aceste condiţii el nu va merge la Cotroceni.
Formula întâlnirii simultane de la Cotroceni pare să semnaleze faptul că procesul consultării este unul formal şi că nominalizarea lui Ponta este asigurată în pofida zvonurilor care au circulat săptămâna trecută privind posibile tentative ale lui Traian Băsescu de a contacta alţi lideri politici ai USL pentru a le propune să încerce să formeze o majoritate parlamentară. Pe de altă parte, consultările simultane ar putea să fi fost singura soluţie constituţională aflată la îndemâna preşedintelui (căruia Constituţia îi cere să se consulte cu partidele, nu cu alianţele) în condiţiile în care liderii USL au refuzat să participe altfel decât împreună. Dacă nu a reuşit să aibă consultări cu fiecare partid în parte, preşedintele a ales să îi convoace pe toţi deodată. În acest context, refuzul lui Antonescu de a participa este un semn că şeful PNL nu este dispus să îngroape securea războiului cu Traian Băsescu şi că priveşte în continuare relaţia dintre majoritatea USL şi preşedinte ca pe o confruntare, nu ca pe o coabitare. Victor Ponta şi PSD vor participa, în schimb, la consultări în formula anunţată de Băsescu.
Din declaraţiile lui Antonescu, nominalizarea lui Ponta ar fi fost „securizată” la întâlnirea informală care a avut loc miercuri noaptea între Băsescu, pe de o parte, şi Victor Ponta şi Crin Antonescu de cealaltă. Liderul PNL a declarat sâmbătă că „întâlnirea a avut loc, subiect de discuţie a fost cum se procedează mai departe în posibila criză în care ne aflăm şi că din punctul de vedere al meu şi al colegilor din USL e că se procedează normal, că Victor Ponta e desemnat premier”. În schimb, Victor Ponta a refuzat să facă declaraţii privind conţinutul convorbirilor avute cu Traian Băsescu sub motiv că „nu comentează discuţii private”.
Când vom avea Guvern?
Ponta şi-a exprimat anterior speranţa că va putea forma un nou Guvern până la Crăciun, dar ceea ce ar putea împiedica acest lucru nu pare să fie preşedintele, ci neînţelegerile din USL. Constituţia nu îl obligă pe preşedinte să nominalizeze un prim-ministru într-un interval de timp dat, dar faptul că Traian Băsescu a convocat noul Parlament pentru miercuri, 19 decembrie, la zece zile de la alegeri, este un semn că nu este interesat să prelungească prea mult procesul în condiţiile în care Constituţia îi lăsa un răgaz de 20 de zile. În schimb, apar informaţii despre neînţelegeri în interiorul USL atât privind împărţirea locurilor în Guvern, cât şi în privinţa raporturilor cu UDMR.
Aceste neînţelegeri au drept obiect ministerele economice şi ministerele „de forţă”, Internele şi Apărarea. PNL l-ar dori la Apărare tot pe Corneliu Dobriţoiu, iar la Interne pe Radu Stroe, în vreme ce PSD i-a promis Apărarea lui Gabriel Oprea. Lucrurile se complică şi mai mult în negocierile privind ministerele economice, în special Finanţele – unde Antonescu a anunţat anterior că PNL are un interes legitim – şi Fondurile Europene. Deocamdată nu este limpede câte portofolii economice vor exista, dacă va exista sau nu un Minister al Bugetului separat de Finanţe şi cum vor fi sparte actualele ministere pentru a face loc tuturor pretendenţilor – Varujan Vosganian şi Ramona Mănescu fiind doi dintre ei -, dar este foarte posibil ca negocierile să se prelungească dincolo de data anunţată de Ponta.
În plus, factorul UDMR perturbă şi mai mult relaţiile dintre PSD şi PNL. Ponta s-a declarat dispus să cedeze un post de ministru „în ideea în care actuala majoritate şi actualul Guvern trebuie ferite de percepţia că este un guvern de două treimi precum cel din ţara vecină, din Ungaria, care asupreşte minorităţi politice sau naţionale”, iar liderii UDMR, Kelemen Hunor şi Marko Bela, şi-au arătat înclinaţia să accepte oferta. În schimb, PNL nu şi-a ascuns lipsa de entuziasm. Crin Antonescu a recunoscut că între USL şi UDMR au avut loc discuţii înainte de alegeri „pentru a face parte din aceeaşi majoritate”, dar sâmbătă vicepreşedintele PNL, Dan Radu Ruşanu, a declarat că UDMR va fi cooptată la guvernare numai dacă „va recunoaşte articolul 1 din Constituţie”. În condiţiile în care unul dintre obiectivele UDMR este eliminarea sintagmei „stat naţional” din Constituţie, condiţia enunţată de Ruşanu este un mod de a bloca accesul în viitorul Guvern al maghiarilor. USL şi UDMR vor avea discuţii astăzi, după consultările de la Cotroceni, şi, dacă PSD va ceda un portofoliu din cele care îi revin, PNL va trebui să accepte aranjamentul.
Promisiuni
Referitor la întâlnirea de miercuri, Antonescu s-a grăbit să declare public că „nu s-a cedat, nu s-a dat, nu s-a promis, nu s-a târguit nimic în schimbul acestui lucru (nominalizarea lui Ponta). Asta s-a discutat. Sunt primul care o spun public. Nu a semnat nimeni în numele USL ceva, nu s-a angajat nimeni la vreun compromis”. Aceste asigurări date de preşedintele PNL contrastează însă cu declaraţiile ambasadorului SUA, Mark Gitenstein, care după alegeri s-a întâlnit atât cu Victor Ponta, cât şi cu Traian Băsescu. În ultimul interviu acordat de Gitenstein în calitate de ambasador, acesta a criticat „spectacolul dezagreabil de astă-vară” şi le-a cerut guvernanţilor să nu îl repete. „Coaliţia aflată la putere are meritul că a spus că va respecta condiţiile acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi criteriile definite de UE pentru ameliorarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. Ea trebuie să îşi respecte promisiunile”, a declarat Gitenstein, care a avertizat că „respectarea tuturor acestor promisiuni poate fi o problemă de viaţă şi de moarte într-o alianţă”.
