Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că modificările aduse Statutului cadrelor militare sunt constituţionale, potrivit unui comunicat al CCR remis România liberă.
Este vorba despre modificările aduse la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aduse după ce actul normativ a fost trimis de preşedinte pentru reexaminare.
Constituţionalitatea Statului cadrelor militare a fost luată în discuţie de către judecătorii CCR după ce, în data de 9 aprilie, 25 de senatori ai PDL au contestat modificările aduse Legii statului cadrelor medicale.
„În ziua de 22 mai 2013, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile articolului unic pct. 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art.86 alin.(2²), obiecţie formulată de un număr de 25 senatori.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care se introduce art.86 alin.(22), în raport cu criticile formulate.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arată în comunicatul Curţii.
Potrivit democrat liberalilor, legea adoptată depăşeşte cadrul cererii de reexaminare formulată de şeful statului şi dezbătută în cele două Camere ale Parlamentului, fiind astfel neconformă cu prevederile articolului 77 alin. (2) din Constituţie şi cu toată jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Democrat-liberalii au menţionat că parlamentarii puterii au adoptat un alineat 2² la art. 86 din această lege, la dezbaterea cererii de reexaminare a preşedintelui, „al cărui conţinut nu are nicio legătură cu conţinutul cererii de reexaminare în cauză”.
„Conţinutul cererii de reexaminare se referă la aprobarea anuală a conducătorului instituţiei pentru menţinerea în activitate a generalilor şi a amiralilor, după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani şi la trecerea în rezervă a cadrelor militare care nu pot promova baremurile de pregătire fizică, în timp ce textul adăugat la Legea rezultată după reexaminare se referă la ministerele cărora li se aplică dispoziţiile din art.86 alin.(2) care, la rândul său, priveşte condiţiile în care coloneii şi comandorii pot fi menţinuţi peste limita vârstei de grad prevăzută la art.92 din Legea nr.80/1995”, arăta liderul grupului senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, într-un comunicat de presă.
Senatorii au decis, în 9 aprilie, că militarii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea conducerii instituţiei, în funcţie de nevoile de încadrare. Ei au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis în Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Traian Băsescu. Proiectul a fost adoptat cu 103 de voturi „pentru”, 28 „împotrivă” şi trei abţineri.
Conform unui amendament propus de Comisia pentru apărare şi însuşit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica în exclusivitate MApN şi structurilor militarizate ale MAI.
Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN şi MAI se va face gradual – generalii cu o stea se vor pensiona la vârsta de 56 de ani, cei cu două stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.
Prelungirea perioadei până la 60 de ani se poate face potrivit deciziilor luate de comisiile de selecţie care funcţionează în instituţiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apărării.
Preşedintele Comisiei de apărare a Senatului, Corneliu Dobriţoiu, a menţionat, în timpul dezbaterilor, că serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor funcţiona în baza Legii 80, care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face în funcţie de ierarhia care subordonează acele instituţii.
Senatul a adoptat acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională.
Deputaţii au reexaminat, în 26 martie, la cererea preşedintelui Băsescu, Legea privind statutul cadrelor militare, adoptând, cu 302 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” şi 13 abţineri, raportul Comisiei de apărare care stabileşte că generalii pot rămâne în sistem până la 60 de ani, cu aprobarea şefului unităţii.
Deputaţii au menţinut prevederea criticată de preşedintele Traian Băsescu potrivit căreia un general care poate să iasă la 56 de ani la pensie poate fi menţinut de către conducătorul instituţiei până al 60 de ani, completând proiectul de lege, însă, prin adăugarea unor prevederi clare prin care se stabileşte momentul în care generalii ies la pensie. Astfel, în urma reexaminării proiectului de lege, Camera a stabilit, în urma adoptării raportului Comisiei de apărare, ca un general cu o stea să iasă la pensie la 56 de ani, un general cu două stele – la 57, un general cu trei stele – la 58 de ani şi un general cu patru stele – la 59 de ani.
Şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, care prevede că generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei.
El a prezentat, într-o conferinţă de presă, motivele pentru care a trimis legea înapoi spre reexaminare, după care a precizat: „Eu sper că această lege să nu mai plece din Parlament niciodată”.
„Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională, şi sunt profund responsabil în ceea ce spun, ori un act care vădeşte o evidentă prostie”, mai spunea Băsescu.
