Confruntarea dintre preşedinte şi premier a adus din nou în discuţie suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit „calendarului Hrebenciuc”, abia în februarie 2013, suspendarea va intra pe ordinea de zi. În pregătirea acestui eveniment, legiuitorii USL îndepărtează toate obstacolele.
Constituţia României prevede că preşedintele poate fi suspendat din funcţie pentru „încălcări grave ale Constituţiei”, motiv pentru care procedura de suspendare prevede avizul Curţii Constituţionale. La precedenta suspendare a lui Traian Băsescu, în 2007, Parlamentul a ales să ignore avizul negativ al Curţii şi să hotărască suspendarea preşedintelui. În prezent, Parlamentul nu mai poate face acest lucru pentru că în 2010, senatorul PSD Dan Şova a introdus un amendament la Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale prin care i se conferea Curţii şi competenţa asupra hotărârilor Parlamentului. Cu alte cuvinte, dacă Parlamentul hotărăşte să-l suspende pe preşedinte şi acesta contestă hotărârea, în prezent este posibil ca CCR să o anuleze. În cazul în care CCR va da din nou un aviz negativ în care va aprecia că Preşedintele nu a încălcat grav Constituţia aşa cum s-a întâmplat şi în 2007, cu o Curte mult mai puţin favorabilă lui Băsescu, atunci anularea suspendării de către CCR devine certă.
Pentru a îndepărta acest obstacol, deputatul PNL Cornel Pieptea şi senatorul PSD Georgică Severin au introdus un amendament care elimină din lege amendamentul Şova şi deposedează CCR de puterea de a se pronunţa asupra hotărârilor Parlamentului. Ieri, Comisia Juridică a Camerei a adoptat un raport favorabil acestei iniţiative cu cinci voturi „pentru” şi „două” împotrivă, semn că planul de suspendare continuă în pofida asigurărilor date de liderii USL că suspendarea „nu este pe agenda lor”. De fapt, după un calendar schiţat de Viorel Hrebenciuc, suspendarea va intra pe agenda USL în februarie 2013, după alegerile legislative, formarea Guvernului şi validarea acestuia în Parlament.
Citeşte şi Ponta AMENINŢĂ: Suspendarea preşedintelui NU e o temă ridicolă, este foarte serioasă
Pentru ca orizontul februarie 2013 să fie viabil, atunci usl-ştii trebuie să încerce încă de pe acum să elimine toate obstacolele legale şi constituţionale din calea suspendării. Aceiaşi doi parlamentari au mai introdus o iniţiativă de modificare a Legii referendumului astfel încât preşedintele să poată fi demis de majoritatea cetăţenilor care se prezintă la urne, nu de majoritatea cetăţenilor înscrişi pe liste, cum este cazul în prezent. Dacă această modificare are şanse să devină lege, având în vedere argumentul că preşedintele ar trebui să poată fi demis cu acelaşi număr de voturi cu care a fost ales, proiectul adoptat ieri are şanse mici spre zero să se materializeze. Dacă judecătorii CCR au considerat în noiembrie 2010 că amendamentul Şova este constituţional şi Curtea are dreptul să se pronunţe asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, le va fi greu să admită că şi amendamentul Pieptea-Severin este constituţional şi că CCR nu are dreptul să se pronunţe.
Pe de altă parte, rar s-a întâmplat ca o instituţie a statului să cedeze singură din puterile legale cu care a fost învestită la un moment dat şi nu există nicio şansă ca CCR să o facă acum. Prin urmare, dacă preşedintele Traian Băsescu nu comite o ilegalitate cu adevărat gravă şi dacă CCR nu se predă cu arme şi bagaje actualei Puteri, atunci suspendarea are puţine şanse. Astfel, dacă USL va declanşa o bătălie cu Traian Băsescu şi o va pierde din nou, atunci credibilitatea politică a USL va primi o lovitură puternică. Din exact acest motiv liderii USL se feresc deocamdată să declanşeze ostilităţile şi dau asigurări că suspendarea nu este pe agendă, dar de îndată ce vor avea la dispoziţie toate instrumentele legale nu există nici o îndoială, că o vor face. Între Traian Băsescu şi suspendare stă, deocamdată, Curtea Constituţională şi probabil că va sta până la sfârşitul mandatului, chiar dacă anul viitor expiră mandatele judecătorilor Aspazia Cojocaru, Ion Predescu şi Acsinte Gaspar. Toţi trei au fost numiţi în 2004, toţi trei provin din zona actualei Puteri şi vor fi înlocuiţi de alţi trei oameni proveniţi din zona actualei Puteri fără să se modifice aşadar, componenţa „politică” a Curţii. Este şi unul din motivele pentru care preşedintele îşi permite să declare că nu se va ascunde sub birou de frica suspendării. 
