Comisia Europeană a acordat Guvernului termen ca până în luna septembrie să refacă proiectul Acordului de Parteneriat care va sta la baza alocărilor financiare ale Uniunii către România pentru perioada 2014-2020.
Potrivit unui document oficial obţinut de Mediafax, o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.
Nemulţumirile CE au mai fost aduse la cunoştinţa Guvernului şi anterior. Răspunsurile Guvernului au continuat însă să rămână nesatisfăcătoare, spune CE. Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări“ între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.
Observaţiile CE privind propunerile României
– Lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare.
– Incoerenţa şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, necorelarea acestora cu priorităţile.
– Absenţa din document a obiectivelor şi abordării strategice incluse în documentul de poziţie al Comisiei, dar şi necorelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară.
– Absenţa unei viziuni bazate pe o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private.
– Focalizarea unor servicii IT, precum accesul în banda largă, doar pe gospodării, fără referire la firme.
– Lipsa trimiterilor la obiectivele agendei digitale şi lipsa justificărilor unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare.
– Lipsa de concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România, pe nevoile de creştere şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare.
– Lipsa conexiunii dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile.
– Absenţa propunerilor de investiţii în domeniul schimbărilor climatice.
– Absenţa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat.
– Lipsa analizelor de siguranţă rutieră şi a modalităţilor de eliminare a deficienţelor administrative, spre exemplu la restructurarea în domeniul căilor ferate.
– Neidentificarea grupurilor-ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte, absenţa mecanismelor de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire, clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală.
– Nedetalierea grupurilor-ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială, o confuzie privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, lipsa unei abordări integrate care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii.
