» In cel de-al doilea an de criza economica, ministerele vitregite pana acum isi adancesc agonia, in timp ce ministri si politicieni influenti reusesc sa salveze confortul subordonatilor lor.
» Birourile Permanente ale celor doua Camere au hotarat ieri ca Parlamentul se va reuni in plen incepand cu 11 ianuarie pentru adoptarea bugetului, mult intarziata de criza politica prelungita.
Dincolo de "indicatorii macroeconomici" stabiliti cu institutiile financiare internationale, proiectul de buget este pe cale sa starneasca nemultumiri majore. Se pare ca educatia nu va obtine 6% din PIB, 33.000 de posturi trebuie sa dispara, iar bugetul cercetarii nu va ajunge nici in 2010 la 1% din PIB, asa cum spune legea. In 2009, atat de defavorizatii fermieri romani si-au primit deja cu mare intarziere banii, dar in 2010 Guvernul a hotarat sa reduca sumele destinate subventiilor cu un sfert. Introducerea sistemului de pensii si asigurari sociale pentru agricultori este amanata pentru 2011. In acest timp, cheltuielile de personal de la Ministerul Economiei vor creste, potrivit Mediafax, cu 77%. Adica, de la 601 posturi in acest an la 2.371 de posturi. Multiplicarea este justificata, dar numai partial, de comasarea fostului Minister al Economiei cu fostul Minister al IMM-urilor si Mediului de Afaceri (un minister mult mai mic insa). In plus, sumele pentru chirii alocate Ministerului Economiei cresc de la circa 815.000 lei in 2009 la nu mai putin de 7,7 milioane lei. Daca la Ministerul Economiei cheltuielile de personal cresc de patru ori, la Ministerul Comunicatiilor ele se dubleaza de la 6,7 milioane lei in 2009 la 13,21 milioane lei. In conditiile in care numarul de posturi creste cu numai 13,5%, rezulta ca anul 2010 le va aduce angajatilor acestui minister majorara veniturilor.
Creste, de asemenea, substantial – cu 59,8% – bugetul Curtii Constitutionale, care si-a propus sa-si cumpere anul viitor opt autoturisme. Investitii chiar mai interesante isi doreste in 2010 Curtea de Conturi. Bugetul institutiei ar urma sa creasca cu 8,74% pentru achizitionarea de sedii in judetele Constanta, Prahova, Harghita sau Satu-Mare, dar si pentru cumpararea de terenuri si construirea ulterioara de sedii in alte judete. Curtea de Conturi foloseste expresia "durata normala de functionare depasita", consacrata de Nicolae Vacaroiu inca de pe vremea cand acesta conducea Senatul, pentru a solicita si inlocuirea parcului auto in 2010. Sediu nou isi doreste si Inalta Curte de Casatie si Justitie, drept pentru care ar urma sa primeasca un buget cu 19,24% mai mare decat in 2009. Banii in plus vor fi folositi si pentru "reinnoirea echipamentelor informatice potrivit recomandarilor STS".
De altfel, Serviciul de Telecomunicatii Speciale este singurul care inregistreaza o crestere sensibila a bugetului, cu circa 37,5%. Majorarea este destinata sa acopere "extinderea infrastructurii de comunicatii integrate pana la nivelul tuturor municipiilor si oraselor", o prioritate ce tine de sistemul informatic al spatiului Schengen, din care Romania vrea sa faca parte, extinderea infrastructurii de telecomunicatii speciale pana la nivelul tuturor autoritatilor centrale si locale si extinderea sistemului national unic pentru apelul de urgenta 112.
Abordarea financiara a celor doua Camere ale Parlamentului este diferita; cheltuielile Senatului scad cu aproape un procent in 2010, in timp ce la Camera Deputatilor ele cresc cu 3,37%, printre altele si din dragoste pentru aranjamente florale.
Ieri, conducerile reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului au decis ca parlamentarii vor putea depune amendamente la proiectul de buget al Guvernului intre 4 si 7 ianuarie, ca in perioada 7-10 ianuarie Comisiile de buget-finante isi vor elabora rapoartele, dupa care, incepand cu 11 ianuarie, vor incepe dezbaterile in plen. Vicepresedintele Camerei Deputatilor Ludovic Orban spune ca sesiunea extraordinara va dura exact atat cat este necesar pentru ca bugetul sa fie adoptat. Totusi, desi proiectul de buget este deja foarte controversat, dezbaterile parlamentare nu se pot prelungi foarte mult, avand in vedere ca legea bugetului de stat si cea a asigurarilor sociale trebuie sa fie gata pana in jur de 16 ianuarie. In functie de acest semnal, incepand cu 20 ianuarie, la Bucuresti se va afla o delegatie a FMI, iar autoritatile romane spera ca discutiile sa duca la obtinerea in martie a doua transe la un loc, cu totul 2,3 miliarde euro (prima transa din decembrie a fost amanata din cauza crizei politice).
Potrivit premierului Boc, bugetul incearca sa sustina mediul de afaceri prin pastrarea cotei unice si mentinerea neimpozitarii profitului reinvestit, introdusa in trimestrul IV din 2009 (desfiintarea impozitului forfetar sau reducerea contributiilor la asigurarile sociale nu intra in discutie). Emil Boc a dat asigurari ca nivelul de 19% al TVA nu se va modifica in 2010, "pentru a proteja puterea de cumparare" si pentru a respecta principiul potrivit caruia "in vremuri dificile nu marim impozitele si taxele". Premierul insista ca proiectarea unei cresteri economice de 1,3% pentru 2010 arata ca "ceea ce am facut in 2009 a fost corect pentru Romania, chiar daca unele masuri au fost nepopulare", si ca, de fapt, Comisia Europeana, FMI si Banca Mondiala au modificat in crestere prognoza mai modesta a Guvernului, de numai jumatate de procent. In acelasi timp, ministrul Muncii, Mihai seitan, a vorbit si proiectat o rata a somajului de circa 7,3%, cu 0,5% mai mica decat in 2010. Cifra este insa contrazisa de o serie intreaga de analisti financiar-bancari care vorbesc de un nivel de 9% sau chiar 10% al somajului. Ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, a vorbit de circa 100.000 de concedieri din sectorul public in 2010, un numar de trei ori mai mic decat totalul necesar. In 2009, sectorul privat, principalul contributor la bugetul de stat, a dus greul crizei ajustandu-si dramatic, in unele domenii, numarul de angajati.
