Ministrul de externe Teodor Baconschi avertizează asupra riscului ca România să fie tratată ca un membru UE de rang inferior vorbind, într-un interviu publicat vineri de La Libre Belgique, de dificultăţile politice pe care Bucureştiul le întâmpină cu aderarea la spaţiul Schengen, potrivit NewsIn.
Teodor Baconschi spune că în UE există „tendinţa de a se lua decizii strategice în formate restrânse”, ceea ce „riscă să afecteze solidaritatea Uniunii şi modul în care statele mijlocii şi mici privesc construcţia europeană”, scrie La Libre Belgique.
Ministrul român de externe vorbeşte despre o „strategie alternativă de temporizare, bazată pe îngrijorări iraţionale” referindu-se la propunerea de a amâna aderarea României la Schengen şi de a lega aceasta de progresele din lupta anticorupţie. „În mod categoric, (propunerea de amânare a aderării – n.r.) nu este justificată de fapte”, dă asigurări şeful diplomaţiei române.
„România se conformează obligaţiilor legale impuse de Schengen. Nu este vorba despre un bonus pentru noi, ci despre o responsabilitate suplimentară pe care suntem gata să ne-o asumăm, pentru că, printre altele, am investit mai mult de un miliard de euro în modernizarea infrastructurilor pentru securizarea frontierelor. Este, deci, în interesul nostru să păzim aşa cum trebuie frontiera Uniunii, pentru că suntem în prima linie. Nu suntem de acord cu această strategie alternativă de temporizare, bazată pe îngrijorări iraţionale”, a explicat Teodor Baconschi.
El a făcut aluzie la temerile exprimate de Franţa, care consideră că România are probleme la frontiera cu R. Moldova, pentru că ar acorda prea uşor paşapoarte româneşti cetăţenilor acestei ţări, dar şi la îngrijorările Olandei, care a înscris în acordul de guvernare condiţionarea aderării României la Schengen de progresele în lupta anticorupţie.
În plus, a arătat ministrul român, „am făcut progrese considerabile în reforma din justiţie şi le amintim partenerilor noştri că este vorba despre un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV- n.r.) al Comisiei, nu de un mecanism punitiv. Nu are nicio legătură cu Schengen”, a subliniat şeful diplomaţiei române.
„Am acceptat MCV şi el poate fi denunţat unilateral în orice moment. Nu am vrea să îl vedem folosit împotriva interesului legitim al României, inclusiv integrarea în spaţiul Schengen”, a punctat ministrul de externe.
La observaţia reporterului că „două lucruri îngrijorează europenii” – corupţia şi problema romilor în România – ministrul a replicat: „Vorbiţi despre ‘europeni’, dar românii sunt şi ei europeni, de patru ani deja, politic, tehnic, juridic! Ceea ce contează nu este să facem schimb, prin medii interpuse, de îngrijorări singulare sau colective, ci să dialogăm. În privinţa chestiuniii romilor, ne-am asumat clar responsabilităţile implementând politici publice menite să accelereze incluziunea socială a acestei minorităţi. Trebuie să privim noii membri, în special România şi Bulgaria, ca membri deplini. Cu siguranţă mai avem multe lucuri de finalizat, dar nu există niciun motiv să acceptăm două clase de state membre”, a accentuat Teodor Baconschi.
Întrebat dacă România are impresia că este considerată un stat membru din „zona secundă”, ministrul a răspuns că „acest risc există”.
Teodor Baconschi a dat explicaţii şi în privinţa paşapoartelor pe care România le acordă cetăţenilor din R. Moldova, gest care a provocat temeri în contextul discuţiilor despre aderarea la Schengen. Ministrul a spus că înţelege aceste temeri, dar nu le poate găsi o justificare. „Pe de o parte, nu se acordă cetăţenia română colectiv, ci de la caz la caz, respectându-se regulile europene. Acest proces se adresează celor ale căror rude şi-au pierdut cetăţenia fără să dorească acest lucru. Este o restaurare morală. Pe de altă parte, să nu fim ipocriţi, cetăţenii moldoveni care au fost determinaţi de o subdezvoltare economică să emigreze spre piaţa de muncă occidentală sunt deja acolo de ani de zile, legal sau nu!”, a atras atenţia Teodor Baconschi.
El a mai spus în interviul pentru La Libre Belgique că în politica externă europeană România este interesată de acţiunile vizând Parteneriatul Estic. „În calitate de stat membru care va apăra cea mai mare frontieră estică a Uniunii, după Finlanda, avem interesul să ne stabilizăm vecinătatea. Suntem foarte activi în ceea ce priveşte evoluţiile democratice în R. Moldova, dar şi în Ucraina”, a explicat ministrul.
Întrebat dacă Ucraina are vocaţia de a adera la UE, Baconschi a arătat că „parcursul este lung”, iar o altă condiţie este ca Ucraina să „se ataşeze durabil de această aspiraţie”, altfel, legitimă. „România a avut nevoie de 20 de ani şi a făcut multe sacrificii pentru a adopta acquis-ul, pentru a reforma societatea, economia şi instituţiile, pentru a-şi demonstra capacitatea de a funcţiona în Uniune. Parcursul este lung, dar, dacă Ucraina se ataşează durabil de această aspiraţie, această ambiţie este legitimă”, a spus Teodor Baconschi.
În ceea ce priveşte noul serviciu european de acţiune externă, şeful diplomaţiei române este de părere că el nu trebuie să se substituie diplomaţiei bilaterale şi nici acţiunilor fiecărui stat membru, ci să fie complementar acestora. „Ne bazăm mult pe o mai bună circulaţie a informaţiei între capitale şi doamna Ashton şi pe misiunile punctuale ce ar putea fi efectuate de anumiţi miniştri, de exemplu în Orientul Mijlociu”, a arătat ministrul român de externe.
