„Un asemenea program de doi bani, minimal, îl putea face şi Sexy Brăileanca. Putea să spună că «băi frate, am nevoie să fac economie de X miliarde lei, înseamnă că trebuie să tai de la ăia care primesc de la buget, adică pensionarii şi bugetarii». Acesta nu este un program, este o decizie de a tăia un capitol. Un program de relansare a României înseamnă mult mai mult decât a tăia nişte pensii şi nişte salarii. Înseamnă şi o viziune ce se întâmplă după ce tai”, a spus Teodor Atanasiu, citat de Mediafax.
Deputatul liberal a adăugat că viziunea Guvernului trebuia să meargă dincolo de măsurile de reducere a pensiilor şi salariilor pentru a putea vedea ce se întâmplă.
Atanasiu a afirmat că aceste măsuri vor avea efecte negative pe termen lung, deoarece toţi cei cărora le vor fi tăiate veniturile vor face un consum mai mic şi vor cumpăra mai puţine bunuri şi servicii, astfel încât piaţa privată de bunuri şi servicii va scădea, ducând la concedieri în acest domeniu.
„Ei trebuiau să vină cu nişte măsuri care să ne dovedească că, după un anumit sacrificiu, vedem luminiţa de la capătul tunelului, nu ne adâncim în tunel şi găsim alte forme de a tăia ceva”, a afirmat Atanasiu.
Preşedintele PNL Alba a susţinut că FMI în nicio o ţară cu care a avut acord nu a dus la progresul şi dezvoltarea acelei ţări, ci, dimpotrivă, guvernele ţărilor respective au stat pe bugete de austeritate până şi-au încheiat acordul cu FMI.
„În acelaşi timp, FMI nu-ţi impune tipurile de măsuri de scădere a cheltuielilor sau de creştere a veniturilor la bugetul de stat, îţi impune doar echilibrarea balanţei între venituri şi cheltuieli, impunându-ţi deficitul bugetar. Mai departe este treaba Guvernului acelei ţări să-ţi stabilească măsurile prin care cresc veniturile sau scad cheltuielile” a mai spus Atanasiu.
El a precizat că ultimele reacţii ale FMI demonstrează că Fondul a înţeles că, dacă în Grecia tăierea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu a dus aproape la un minirăzboi civil, decizia de tăiere a pensiilor şi a salariilor ar crea probleme mult mai mari în România, pe care FMI nu vrea să şi le asume.
