Organizaţia APADOR-CH solicită Guvernului şi Parlamentului să aibă în vedere obligaţiile asumate de România prin tratate internaţionale cu privire la drepturile omului, şi nu doar necesităţile dictate de siguranţa naţională, în contextul discuţiilor privind interceptarea cartelelor pre-plătite, informează Mediafax.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu ar trebui să se situeze în afara cadrului instituţional specific statului de drept, spune APADOR-CH, referindu-se la declaraţia premierului Victor Ponta, care a spus, joi, că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor preplătite a fost decisă de CSAT în luna august a anului trecut.
„Deciziile CSAT nu au puteri superioare legilor sau convenţiilor internaţionale care garantează drepturile omului. În plus, acestea sunt documente secrete, iar în măsura în care stabilesc obligaţii pentru cetăţeni, ar trebui să devină publice şi doar din acel moment să producă efecte juridice”, mai spune APADOR-CH, arătând că, în lipsa oricăror acuzaţii sau suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de către cetăţeni, colectarea datelor personale ale acestora este o măsură care ar putea afecta dreptul la viaţă privată.
Asociaţia mai spune că, şi în situaţia în care colectarea datelor este absolut necesară într-o societate democratică, o astfel de restrângere a dreptului la viaţă privată ar trebui să fie însoţită de garanţii cu privire la ce se întâmplă ulterior cu datele colectate.
În acest sens APADOR-CH semnalează faptul că în ianuarie 2013 CEDO s-a pronunţat în cauza Bucur şi Toma c. României reţinând că legea siguranţei naţionale nu conţine nicio garanţie împotriva arbitrariului efectuării înregistrărilor, lipsind şi garanţia că informaţiile obţinute în urma unei supravegheri secrete sunt distruse, din oficiu, imediat ce nu mai sunt necesare scopului legal pentru care au fost culese. Prin lipsa acestor garanţii este încălcat dreptul la viaţă privată. De asemenea, Curtea a reţinut că nu există prevederi legale care să asigure un control al persoanei supravegheate asupra datelor şi informaţiilor pe care un serviciu secret le culege şi le stochează cu privire la aceasta.
În plus, APADOR-CH menţionează că iniţiative similare din alte ţări europene au fost deja criticate de Comisia Europeană şi de Consiliul Europei şi că este necesar ca orice acte normative ce pot afecta drepturile cetăţeneşti să fie supuse consultării publice şi dezbaterii parlamentare.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în luna august a anului trecut, în mandatul de preşedinte interimar al lui Crin Antonescu, după atentatul terorist din Bulgaria. El a precizat că nu este vorba de o operaţiune de interceptare, ci de înregistrare.
„Este o decizie adoptată în luna august a anului trecut de către CSAT şi, de atunci, am progresat în ceea ce priveşte procedurile de implementare, pentru că în acest moment sunt peste 10 milioane de cartele pre-plătite şi evident că nu poţi să retroactivezi. Nu doar că o susţin, eram în CSAT, dacă nu mă înşel era în perioada mandatului interimar al domnului Antonescu, domnia sa era preşedinte interimar, eu eram prim-ministru, erau toţi miniştrii acolo, şi a fost adoptată această decizie imediat după atentatul din Bulgaria, unde atacatorii au folosit cartele pre-plătite”, a spus Ponta.
Presa a relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea să depună o iniţiativă legislativă care să permită posibilitatea interceptării cartelelor telefonice pre-plătite de către serviciile secrete.
Proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-platită, va trebui să prezinte codul numeric personal şi, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deţinătorul acestei cartele.
