Aproape 30% dintre români consideră că organizarea recensământului a fost „inutilă” sau „destul de puţin utilă”, conform unui sondaj IRES. Totuşi, rezultatele recensământului vor determina schimbări semnificative în anul electoral 2012: românii vor avea de ales cu câteva zeci de parlamentari şi câteva mii de consilieri judeţeni şi locali mai puţin.
Potrivit datelor strânse de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie în perioada 31 octombrie-1 noiembrie, doar 30% din români consideră „foarte utilă” realizarea unui nou recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, iar 38% spun că acţiunea este „destul de utilă”. Un număr considerabil de respondenţi cred însă că organizarea referendumului a fost „inutilă” (13%) sau „destul de puţin utilă” (14%), în timp ce 4% nu s-au putut pronunţa. Sondajul IRES mai relevă că aproape 40% din români consideră că referendumul a fost prost organizat, dar foarte puţini ştiu şi instituţia care poartă răspunderea. Mai exact, doar 15% din respondenţi au indicat ca instituţie organizatoare Institutul Naţional de Statistică, procent egal cu cel al românilor care cred că referendumul a fost responsabilitatea primăriilor. 8% din români au indicat Guvernul ca instituţie răspunzătoare.
Cum au făcut alte state UE recensământul
În Austria, Belgia, Danemarca, Slovenia şi Suedia, numărarea populaţiei s-a făcut fără formulare şi recenzor, printr-o metodă numită, potrivit Mediafax, „register-based census”. Este vorba, mai exact, de o analiză a datelor aflate în posesia instituţiilor statului. În Franţa, Germania, Olanda sau Spania, a fost combinată această metodă a studiului registrelor şi arhivelor statului cu interviuri realizate prin sondaj. În schimb, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Marea Britanie şi Slovacia au acordat o atenţie deosebită recenzării online. În cazul Estoniei, de pildă, pentru etapa recenzării pe internet s-a acordat o lună întreagă.
Din cele 27 de state membre ale UE, doar România şi Grecia nu au oferit posibilitatea recenzării online şi s-au bazat aproape exclusiv pe interviurile cu recenzorii (în cazul României, doar în Bucureşti şi doar spre finalul perioadei de recenzare s-a pus la dispoziţie un sistem online, cu o procedură greoaie).
Ce schimbări sunt aşteptate în urma recensământului
Primele concluzii ale recensământului sunt preconizate a fi publicate la începutul lui 2012, dar este de aşteptat să se constate o reducere substanţială a populaţiei României, ceea ce va antrena şi o scădere a numărului de parlamentari, de consilieri locali şi judeţeni. Adică, a tuturor funcţiilor alese al căror număr este calculat în funcţie de populaţie.
În cazul Parlamentului, actuala legislaţie prevede ca un senator să reprezinte 160.000 de locuitori, iar un deputat, 70.000 de locuitori. Prin urmare, dacă se va constata că populaţia României a scăzut, de pildă, cu un milion de locuitori faţă de 2002, vom avea în Parlament mai puţin cu 20 de aleşi. Dacă scăderea populaţiei este şi mai drastică, numărul senatorilor şi deputaţilor se reduce şi mai mult.
Apoi, este de aşteptat să apară modificări şi în ceea ce priveşte reprezentarea românilor de peste graniţe. La alegerile din 2008, aceştia au trimis în Legislativul de la Bucureşti patru deputaţi şi doi senatori, dar în cazul în care recensământul relevă că 2-3 milioane de români locuiesc şi muncesc în străinătate este previzibil să se reaprindă discuţiile pe tema numărului de colegii pentru diaspora.
Tot recensământul va antrena scăderea cu câteva zeci a numărului de consilieri judeţeni, în condiţiile în care cifra este stabilită prin ordin al prefectului în funcţie de numărul locuitorilor judeţului. Similar, în cazul consilierilor locali este de aşteptat o scădere chiar de ordinul miilor. La alegerile din 2008 au fost aleşi 40.297 consilieri locali şi 1.302 consilieri judeţeni.
Potrivit reprezentanţilor Institutului Naţional de Statistică (INS), ar fi fost recenzate în perioada 20-31 octombrie, 19,599 milioane de persoane şi 8,387 milioane de locuinţe. INS spune însă că cifrele finale privind populaţia vor fi diferite, deoarece numărul persoanelor recenzate nu cuprinde persoanele care s-au autorecenzat, pe cele din spaţiile colective de locuit şi pe cele recenzate prin structurile MApN, MAE şi MAI. De asemenea, sunt incluse doar unele dintre persoanele plecate din ţară pe perioadă îndelungată. 
