Preşedintele Senatului şi copreşedintele USL, Crin Antonescu, a reluat ieri într-un interviu acordat Agerpres afirmaţiile făcute cu o săptămână în urmă, când s-a declarat liderul opoziţiei, susţinând că „atunci când eu am spus că mă simt în opoziţie, asta nu avea de-a face cu Guvernul şi cu prim-ministrul. Şi am şi precizat, chiar atunci când am spus-o, că nu e vorba de o opoziţie faţă de Guvern, ci o opoziţie faţă de putere, pe care simt că n-o deţinem”. Antonescu se face în acest fel mesagerul unei dorinţe mai vechi exprimate de Dan Voiculescu şi se poziţionează mai clar ca „alternativă” la PSD şi la actualul Guvern, deşi neagă acest lucru.
Un sondaj Sociopol publicat sâmbătă conţine câteva date care par să vină în contradicţie aparentă cu percepţia ultimelor evenimente. Mai întâi că, în plin scandal Roşia Montană, nici PSD, nici premierul Victor Ponta nu par să fie afectaţi. Ponta este la 41% încredere, nefiind depăşit decât de Mugur Isărescu (49%), în vreme ce Antonescu se află la 24%, aproape la egalitate cu Traian Băsescu, dar sub Sorin Oprescu, 36%, care pare să fi scăpat şi el de ce era mai rău după tragedia micuţului Ionuţ Anghel. Mai mult, PSD este creditat cu 41% din intenţiile de vot, în vreme ce PNL nu are decât 19%, apropiindu-se de PDL, care a crescut la 15%, deşi nu s-a remarcat prin mai nimic în ultima vreme. Faţă de alegerile din 2012, când PNL conta pe 22-24% din voturi, iar PSD pe 33-34%, acum situaţia s-a modificat dramatic în favoarea PSD şi a premierului Ponta. Dacă aceste date se confirmă în sondajele următoare, atunci Ponta va ieşi ca principalul beneficiar politic al guvernării, în vreme ce Antonescu şi PNL vor fi cei care vor plăti costurile. Vineri seară, Antonescu a declarat că ţinta PNL la alegerile europarlamentare este 25%, dar dacă această tendinţă se menţine ar putea avea dificultăţi să ţină piept PDL.
Această scădere poate avea mai multe explicaţii posibile, de la faptul că Ponta a luat prim-planul în toate iniţiativele guvernamentale, în vreme ce Antonescu a părut să vină întotdeauna pe locul al doilea, scandalurile de corupţie în care au fost prinşi miniştrii liberali, în frunte cu Relu Fenechiu, dar şi o anumită inconsistenţă a liderului PNL, care cu cât iese mai mult în public cu atât mai puţin prezidenţiabil pare.Antonescu pare însă să fie în plină ofensivă pentru recuperarea terenului pierdut şi nu vrea să îl recupereze de la ţintele sale tradiţionale – Traian Băsescu –, ci de la PSD. Lunea trecută el s-a declarat, din senin, „liderul opoziţiei”, iar ieri a revenit asupra acestei declaraţii, afirmând că „am 70 la sută, am votul cetăţenilor într-o majoritate copleşitoare, doresc să fac nişte proiecte pe care le-am angajat faţă de cetăţeni. Modificarea Constituţiei, să spunem regionalizarea. Ne apucăm de chestiunea asta din prima zi a noului Parlament, o urmărim cu seriozitate, lucrăm, muncim la ea, facem acest proiect, exprimăm voinţa unei majorităţi. Deci, ar părea până acum că suntem la putere. Vine Curtea Constituţională şi ne spune: «Da, proiectul e în regulă, e constituţional, e dreptul vostru să-l faceţi, că de-asta sunteţi în Parlament, dar nu vrem noi, şase inşi din Curtea Constituţională să o aplicaţi vreun an». Neavând nicăieri în Constituţia României o prevedere care să permită aşa ceva, neavând nicăieri în legea Curţii Constituţionale o asemenea prerogativă care să-i permită Curţii aşa ceva, suntem în faţa unei decizii arbitrare, pe care totuşi n-o putem încălca pentru că, nu-i aşa, în momentul ăla nu mai suntem stat de drept. Unde-i puterea? Unde-i puterea legislativă? La noi nu”.
Acest mod de a „înţelege Puterea” al lui Crin Antonescu evocă afirmaţiile lui Dan Voiculescu referitoare la justiţie. Atacurile sale anterioare la adresa DNA şi ANI, precum şi la adresa Curţii Constituţionale scot în evidenţă faptul că prezidenţiabilul PNL nu înţelege Puterea decât într-un mod în care îşi subordonează instituţiile statului de drept care sunt menite să menţină tocmai echilibrul puterilor în stat. Dar această tendinţă spre restauraţia sistemului de dinainte de 2005 este ceea ce îl plasează pe Antonescu pe cursul unei confruntări inevitabile cu PSD şi cu Victor Ponta. Tot vineri, Antonescu a evocat, printre motivele noi sale neîncrederi în Ponta, pactul de coabitare semnat cu preşedintele şi numirea Laurei Codruţa Kövesi la şefia DNA.
Ambele au asigurat stabilitatea statului de drept, au calmat îngrijorările partenerilor europeni şi americani şi au prevenit concentrarea Puterii în mâinile USL. Tot Antonescu a declarat emfatic că „PSD va avea de-a face cu el şi că alegerile se câştigă în România, nu în străinătate”. Poate, dar Ponta pleacă luna viitoare la Washington, unde se va întâlni cu vicepreşedintele Biden. Crin Antonescu pare să apuce hotărât în cealaltă direcţie.
