Municipiul Timişoara, care în urmă cu patru ani se lăuda cu un buget record pentru vremea respectivă, peste 660 de milioane de lei, este condus de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, sub administraţia căruia, scrie presa locală, s-a desfăşurat „vânătoarea de imobile istorice” a clanurilor de romi, potrivit Mediafax.
Timişoara are o suprafaţă totală de 12.926,83 hectare şi un număr de 303.708 locuitori. Potrivit datelor provizorii publicate de Comisia judeţeană pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, în Timişoara trăiesc 263.610 de români, 15.580 de maghiari, 2.123 de romi, 4.172 germani, 565 de ucraineni, 112 turci, 20 de tătari şi 69 de ruşi. Un număr de 7.222 de persoane au spus că sunt de alte etnii, iar 10.234 nu şi-au declarat etnia.
CITEŞTE ŞI: ALEGERI TIMIŞOARA 2012. Cine vrea scaunul lui Gheorghe Ciuhandu
– Gheorghe Ciuhandu – primarul cu patru mandate la activ, care nu mai candidează
Primarul Timişoarei este Gheorghe Coriolan Ciuhandu (PNŢCD), care se află la al patrulea mandat. Primul său mandat a început în anul 1996.
Gheorghe Ciuhandu a anunţat oficial, în 27 aprilie, că nu va mai candida pentru un nou mandat şi că Adrian Orza va fi candidatul Uniunii pentru Timiş.
Atunci, Ciuhandu a spus că a fost, timp de 16 ani, primarul Timişoarei „24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână” şi că a pus bunăstarea oraşului deasupra oricărei înţelegeri sau alianţe politice. El a adăugat că „factori politici implicaţi, reprezentanţii acestora din Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Prefectură, uneori chiar parteneri de alianţă”, s-au străduit să blocheze sau să întârzie proiectele Timişoarei, din dorinţa de a diminua performanţa administraţiei în interes electoral”.
El a spus că nu a acceptat propunerile de alianţe făcute de USL şi PDL+UNPR, întrucât are „un singur crez politic: PNŢCD”.
Ciuhandu a spus că îşi reproşează că nu a fost suficient de abil „să se plieze pe stilul de politica românească, sa meargă „la băute” şi să facă „tot felul de şmecherii”.
Gheorghe Ciuhandu s-a născut în 15 iunie 1947, în Timişoara, fiind fiu de profesori. El provine dintr-o familie cu tradiţie, bunicul patern, preotul ortodox Gheorghe Ciuhandu, fiind participant activ la Marea Unire, deputat în Parlament şi membru de onoare al Academiei Române.
Ciuhandu a studiat la Liceul timişorean „Nikolaus Lenau”, în limba germană, şi a absolvit Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, iar în 1986 a devenit doctor inginer în construcţii. S-a specializat în management la Universitatea Liberă din Bruxelles, în administraţie locală la Academia Creştin Democrată din Budapesta şi în probleme de urbanism la Universităţile din Graz şi München.
Gheorghe Ciuhandu a participat activ la revoluţia din decembrie 1989 şi a făcut parte din primul Consiliu Municipal ales liber (ianuarie-iunie 1990). Tot în 1990, s-a înscris în PNŢCD – Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui membru este şi în prezent. A fost, pe rând, preşedinte al PNŢCD Timişoara, al PNŢCD Timiş, preşedinte al CDR 2000 Timiş şi preşedinte la nivel naţional al PNŢCD. Din 2007, a fost ales preşedintele Comitetului Naţional de Conducere al PNŢCD.
El este membru fondator al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, membru fondator al Societăţii Filarmonice din Timişoara, membru de onoare al Societăţii Timişoara şi membru fondator al Royal Club Timişoara. Este preşedintele Asociaţiei de Prietenie Timişoara – Karlsruhe. A fost distins cu titlul „Susţinător al Artelor pentru susţinerea şi promovarea Artei Româneşti Contemporane” de Uniunea Artiştilor Plastici din România. A fost, totodată, decorat de Regele Mihai I al României cu Ordinul Crucea Casei Regale a României.
În anul 1996, a fost ales pentru prima dată în funcţia de primar al municipiului Timişoara. În 2000 a fost reales, după ce i-au lipsit doar câteva voturi pentru a câştiga alegerile din primul tur de scrutin. Acest lucru s-a întâmplat însă în 2004, când timişorenii i-au acordat votul lor. În 2008 a fost reales pentru a patra oară în funcţia de primar al municipiului Timişoara, din nou din primul tur de scrutin.
Astfel, Gheorghe Ciuhandu a obţinut, la alegerile din 1996, 45 la sută din sufragii, în 2000 a obţinut 42,74 la sută, iar în 2004 a fost ales cu 60 la sută din voturile valabil exprimate. În 2008, Gheorghe Ciuhandu a obţinut 53,6 la sută din voturi.
– Averea primarului Gheorghe Ciuhandu
Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, şi-a menţinut averea de-a lungul ultimului mandat, cu mici modificări în conturi.
Potrivit declaraţiei de avere a lui Ciuhandu pe anul 2008, acesta deţinea, din 1990, un teren intravilan de 820 de metri pătraţi în oraşul Buziaş, din 2007 avea zece hectare de teren extravilan arabil la Salonta (judeţul Bihor) şi 19,7 hectare de teren arabil şi păşune, tot în Salonta şi tot din 2007.
Ciuhandu avea un apartament de 75 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în anul 1978, dar şi o casă de vacanţă la Văliug, de 60 de metri pătraţi, din 1990.
În anul 2008, Gheorghe Ciuhandu deţinea un autoturism Daewoo Matiz, cumpărat în anul 2003.
În primul an din acest mandat, Gheorghe Ciuhandu avea în conturi la diferite bănci 165.432 lei, 1.183 de euro şi 3.700 de dolari. La capitolul venituri, a trecut 146.018 lei indemnizaţie de primar, 500 de dolari pentru susţinerea a cinci conferinţe şi 2.500 de lei încasaţi ca membru în comisii de licitaţie.
În anul 2012, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu şi-a schimbat foarte mult declaraţia de avere. Are aceleaşi terenuri şi locuinţe, însă, între timp, şi-a vândut autoturismul, întrucât în noua declaraţie de avere apare că nu deţine o maşină.
La rubrica de conturi şi depozite bancare sunt trecuţi 25.757 lei, 12.035 dolari şi 1.781 euro. De asemenea, a încasat 98.282 lei din salariul de primar, 2.699 lei din chirii şi 2.369 lei subvenţie de la APIA.
-Bugete record pentru Primăria Timişoara
În 2008, bugetul Primăriei Timişoara a fost unul record pentru acea vreme – 664.124.110 de lei. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi capitolului cheltuieli de personal (210.534.730 lei), o sumă importantă – 20.450.060 de lei – fiind alocată pentru asistenţa socială. Pentru reparaţii la şcoli s-au alocat atunci 14.287.300 lei, iar pentru reparaţii la spitale – 84.060.000 lei.
În anul 2009, bugetul Primăriei Timişoara a fost chiar de 718.147.390 de lei, cu 7,52 la sută mai mare decât în 2008. La fel ca în anul precedent, cea mai mare sumă din buget a fost alocată pentru cheltuieli de personal, fiind vorba de 229.264.620 lei. De asemenea, o sumă importantă, 4,5 milioane de lei, a fost alocată pentru susţinerea echipei de fotbal Politehnica Timişoara.
Un an mai târziu, în 2010, bugetul total al Timişoarei a scăzut, fiind simţită criza economică şi financiară. Aşadar, bugetul Timişoarei în 2010 a fost de 699.109.250 lei, mai mic decât în 2009 cu 2,72 la sută. Din aceşti bani, 15 milioane de lei au fost alocaţi capitolului studii şi proiecte pentru investiţii precum lărgirea unui pasaj şi a unei străzi, dar şi extinderea la patru benzi a străzii Popa Şapcă, pe care se află Penitenciarul din Timişoara. Totuşi, această stradă nu numai că nu a fost lărgită la patru benzi de circulaţie, dar nici nu a fost reparată.
De asemenea, în 2010 s-au alocat 8,3 milioane de lei pentru consolidarea podului peste calea ferată de pe Calea Şagului, investiţie finalizată abia la sfârşitul anului 2011. O altă sumă importantă – 17,5 milioane de lei – a fost alocată pentru continuarea unor lucrări începute la mai multe străzi din municipiu.
În anul 2011, bugetul Primăriei Timişoara a fost de 813.945.980 de lei, crescând cu 14,10 la sută faţă de 2010. Din aceşti bani, 3,2 milioane de lei au fost alocaţi pentru echiparea ambulatoriului Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială, investiţie finalizată în acelaşi an, iar 8,8 milioane de lei pentru întreţinerea parcurilor şi a zonelor verzi. Suma de şapte milioane de lei a fost prevăzută a fi cheltuită pentru amenajări hidrotehnice, iar alţi 8,1 milioane de lei au fost alocaţi iluminatului public. 934.820 lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea Bastionului Theresia, iar pentru amenajarea malurilor Begăi s-au dat 7,1 milioane de lei. Cele două investiţii s-au finalizat în acelaşi an.
În 2012, Primăria Timişoarei are un buget de 985.336.650 de lei, acesta crescând cu 0,17% faţă de 2011. Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile depăşesc anul acesta suma de 330 de milioane de lei. Din aceşti bani, cei mai mulţi, 154.635.500 lei sunt alocaţi capitolului combustibili şi energie. Pentru învăţământ au fost alocaţi 1.109.000 lei, iar pentru capitolul Cultură, recreere şi religie – 5.269.790 lei. Suma de 83.019.660 lei a fost alocată pentru protecţia mediului, iar 52.616.840 lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică.
– Scandalurile în care a fost amintit numele primarului Gheorghe Ciuhandu
Numele primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu a fost implicat, în ultimul mandat, în vreun scandal. Mai mult decât atât, el nu a avut vreodată probleme foarte mari cu justiţia. În acest din urmă mandat, Ciuhandu a fost chemat o dată la DNA, în calitate de martor, în urma unei sesizări a unei firme care a participat la o licitaţie pentru construirea unui parc din Timişoara. Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a apărut, în presa locală, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul Timişoarei, în urma unor retrocedări.
Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei Ciuhandu.
Conform presei locale, „romii de catifea” sau „mafia imobiliară ţigănească” au pornit, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, o adevărată „vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce au aflat numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, obligau proprietarii celorlaltor apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană.
Potrivit sursei citate, cei care s-au văzut nevoiţi să vândă locuinţele clanurilor de romi povesteau că, în miez de noapte, se trezeau cu bătăi în uşă, cu inundaţii în casă sau chiar cu excremente umane pe uşa de la intrarea în locuinţă, iar în unele cazuri erau ameninţaţi sau îmbrânciţi. Presa relata că Primăria nu a luat nicio măsură împotriva acestor practici.
Ionelaş Cârpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut în Germania, acolo unde locuieşte, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timişoara care a ajuns în faţa procurorilor pentru escrocherii funciare şi fals, fiind cercetat în stare de libertate.
Fostul prefect de Timiş Ovidiu Drăgănescu a dus, în perioada mandatului său, un război surd cu mafia ţigănească din Timişoara. El a cerut în repetate rânduri clarificări în privinţa activităţilor abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timişoara. În urma acestor demersuri, Drăgănescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de ameninţare, iar în 20 august 2008 a avut loc un incident în timpul căruia Drăgănescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi.
Şi prefectul actual al judeţului Timiş, Mircea Băcală, a fost agresat verbal de o familie de romi, mai exact de membri ai clanului Cârpaci, din cauza unui garaj care aparţine Prefecturii Timiş şi care este situat lângă casa acestei familii. Şoferul prefectului a găsit lacătul garajului spart, iar alimentarea cu curent electric a garajului a fost întreruptă. Romii au încercat să blocheze accesul auto în garajul Prefecturii, însă spiritele au fost calmate de Poliţia Locală. Acum, garajul a rămas în proprietatea Prefecturii Timiş, dar a fost golit, în prezent nefiind folosit. Autoturismul de serviciu al prefectului este parcat într-un alt garaj, care aparţine Consiliului Judeţean Timiş.
– Candidaţii la Primăria Timişoara
La Biroul Electoral Municipal Timişoara au fost depuse 15 candidaturi pentru funcţia de primar al Timişoarei.
Primul care s-a înscris a fost inginerul Nicolae Robu din partea USL, urmat de profesorul Szabo Francisc – UDMR şi de omul de afaceri Ion Răducanu, care a fost şi prefect al judeţului Timiş, din partea UNPR.
Pentru funcţia de primar şi-au mai depus candidatura un cadru militar în rezervă, fiind vorba despre Mihai Baia din partea PSDM, un economist, Grigore Marinel Trif – PRM, un inginer, Adrian Orza – Uniunea pentru Timiş (UPT, formată din PNŢCD şi FDGR), Claudiu Butuza – Alianţa Uniţi pentru Timişoara, dar şi un manager, Floare Dragomir – PP-LC, un avocat Ştefan Ghireldea – Partidul României Europene, un mediator, Ilie Bertea – PPDD, şi un marinar, Marinel Suciu – Partidul Pro Demo.
Totodată, managerul Spitalului Judeţean Timiş, medicul Gheorghe Nodiţi (PDL), şi directorul Filarmonicii „Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni (independent), candidează pentru funcţia de primar al Timişoarei.
Pentru funcţia de primar al Timişoarei s-au înscris şi Nicolae Antonie din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi farmacista Rodica Vlad, din partea Partidului Ecologist Român. Ea a condus PNŢCD, aripa Pavelescu, până în momentul în care Aurelian Pavelescu a ales să susţină candidatul propus de Gheorghe Ciuhandu la Primăria Timişoara.
Atunci când Ciuhandu a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, el a spus că îl va susţine pentru funcţia de primar pe Adrian Orza din partea Uniunii Pentru Timiş. Orza este actualul viceprimar al Timişoarei, are 43 de ani, este necăsătorit şi deţine funcţia respectivă din anul 2000. Orza a absolvit în 1994 Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Electrotehnică, iar în 1997 a absolvit Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Management în Industrie şi Transporturi.
-Ce cred unii dintre timişoreni despre actuala administraţie locală şi ce aşteptări au de la cea care va fi aleasă în 10 iunie
Părerile sunt împărţite în privinţa actualei administraţii a Timişoarei. În timp ce unii spun că actuala administraţie a avut o prestaţie foarte slabă, alţii sunt mulţumiţi de ceea ce s-a realizat în Timişoara în ultimii ani.
„Cred că până acum administraţia Timişoarei a avut o prestaţie medie. Adică au reuşit să construiască o Casă a Căsătoriilor frumoasă, lucrează la Parcul Rozelor şi a avut şi alte realizări. De partea cealaltă, cred că se putea face mult mai mult la şosele şi la trotuare. Dacă mă gândesc bine, nici nu ştiu cine sunt candidaţii la Primăria Timişoarei. Nu ştiu în ce măsură candidaţii au urmat studii de management ca să poată conduce un oraş. Dar la nivel local contează mai mult latura umană a candidatului decât cea politică”, a declarat Maria Popescu, de 32 de ani.
Cătălin Sendresc, de 24 de ani, consideră că s-au făcut multe lucruri bune în Timişoara, mai ales la capitolul parcuri: „Mie îmi place câte s-au făcut în Timişoara în direcţia parcurilor. Sunt multe parcuri frumoase, modernizate, sunt piste pentru biciclete. Dar drumurile nu sunt deloc într-o stare bună. Când voi merge la vot mă voi axa foarte mult pe părerea rudelor. Pentru că ele sunt mereu la curent cu noutăţile, cu toate ştirile şi ştiu tot ce se întâmplă în oraş”.
Mihai Răducan, de 33 de ani, spune că mai are timp să îşi facă o părere despre candidaţii la Primăria Timişoara şi că actuala administraţie „şi-a făcut deja treaba”.
„Primele mandate ale actualului primar au fost în regulă, cred că şi-a făcut treaba. Dar acum s-a cam blazat şi actuala administraţie nu mai face nimic pentru oraş. Am călătorit în alte oraşe mari din ţară şi pot să vă spun că suntem fruncea numai cu vorba. Braşovul, Clujul, Iaşiul ne-au luat-o înainte. Când merg la vot îmi fac o părere despre cine este mai gospodar, mai potrivit pentru oraş. Am ajuns în situaţia să alegem dintre cei răi pe cel mai puţin rău. La alegerile locale, votez omul, nu partidul”, a declarat Mihai Răducan.
