La Summitul zonei euro de marţi seară, convocat de urgenţă la Bruxelles, Grecia s-a confruntat cu o ultimă şansă de a rămâne în zona euro, iar premierul Tsipras a venit cu propuneri.
Liderii zonei euro au cerut Greciei să facă propuneri „serioase“, la summitul de urgenţă, dacă vrea să rămână în uniunea monetară. Summitul a fost convocat după ce grecii au respins la referendumul din 5 iulie planul de salvare propus de creditorii externi. Luni seară, preşedintele francez Hollande şi cancelarul german Merkel, care au discutat situaţia Greciei în cadrul unei întâlniri la Elysée, au declarat că sunt deschişi unui nou acord pentru salvarea ţării cu vistieria goală.
Miza Summitului de urgenţă de la Bruxelles (marţi, ora 18.00) era viitorul Greciei şi pentru Tsipras „runda finală“ a partidei de poker pe care a angajat-o cu instituţiile europene de peste cinci luni. El trebuia să vină cu propuneri serioase pentru a convinge colegii din zona euro să accepte deschiderea de negocieri rapide pentru un nou credit major pentru salvarea ţării sale. Acel NU la referendum care i-a adus popularitate în interior nu garantează o ieşire favorabilă din criza greacă.
Norocul lui este că liderii europeni nu doresc să devină groparii Greciei, deşi, prinsă între opinia publică germană şi partidul său, cancelarul Angela Merkel rămâne ostilă unui dialog real cu premierul grec.
Ieri, cu câteva ore înaintea deschiderii reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles, media se întreba care va fi personalitatea „providenţială“ capabilă să dialogheze cu Tsipras? Cine poate angaja un dialog cu acest lider pe care o parte a opiniei europene îl vede ca pe cel care a îndrăznit să-şi manipuleze poporul printr-un referendum alimentat cu promisiuni mincinoase? Reuniţi la ora 13, înaintea summitului şefilor de stat, miniştrii de Finanţe erau în căutarea unei strategii a UE şi a cuiva care să o reprezinte. Pentru că dezbaterea depăşeşte durerosul caz grec şi problema austerităţii bugetare. Este vorba despre viitorul Uniunii şi al funcţionării sale. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este clar împotriva unei ieşiri a Greciei din euro, dar, în teorie, cel care ar putea juca rolul de „Domnul Bune Oficii“ este şeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem. Numit „german în saboţi“ de presa greacă şi olandeză, el nu poate spera mare lucru din partea Atenei.
Populiştii, ostili rigorii germane
Criza greacă a scos în evidenţă faptul că puterea Germaniei a polarizat Europa, cea mai puternică ţară de pe continent fiind prinsă între rolul de leadership şi celelalte ţări. Potrivit Wall Street Journal, puterea Angelei Merkel, după un deceniu în fruntea Cancelariei, a devenit aparent de neatins, atât în Germania, cât şi în Europa. Dar votul NU la referendumul din Grecia prezintă cea mai mare sfidare în deceniile de integrare europeană şi devin tot mai clare riscurile pentru proiectul european rezultat din impunerea Germaniei ca cea mai puternică ţară a continentului.
Vineri, spaniolul Pablo Iglesias, şeful Podemos, antiausteritate, cerea concetăţenilor săi: „Nu dorim să fim o colonie germană“. Duminică, după rezultatul referendumului grec, populistul italian Beppe Grillo declara: „Acum, Merkel şi băncile au la ce să se gândească“. Luni, Merkel a zburat la Paris pentru o reuniune de criză pe fondul semnelor că guvernul francez era rezistent la linia dură a Berlinului privind Grecia. „Ceea se petrece acum este o înfrângere pentru Germania în special, mai mult decât pentru alte state“, declară Marcel Fratzcher, directorul Institutului german de cercetări economice, unul din principalele think-tank din Berlin. „Germania a permis determinarea majorităţii deciziilor europene în ultimii cinci ani“. Înalţi funcţionari germani, în momente private, erau entuziasmaţi de faptul că ţara lor, în pofida slăbiciunii militare, are un impact mult mai important asupra majorităţii dezbaterilor politice europene decât Marea Britanie sau Franţa şi pare să exercite o influenţă mondială mai mare decât în oricare alt moment de după al doilea război mondial.
În Germania, popularitatea cancelarului Merkel a rămas forte în urma crizei elene, fiind stabilă în jur de 67%, potrivit unui sondaj din iunie. Şi acum ar trebui să ceară Greciei condiţii suplimentare pentru menţinerea ţării în zona euro şi prezervarea ireversibilităţii apartenenţei la moneda unică, cu riscul de a provoca reacţii în Germania şi furia „vulturilor“ fiscali germani. Doar 10% din germani susţin noi concesii pentru Grecia, potrivit unui sondaj de săptămâna trecută.
Leadership crucial geopolitic
Responsabilii americani consideră leadershipul german ca fiind crucial în plan geopolitic, folosind presiunea Angelei Merkel anul trecut pentru obţinerea susţinerii celor 28 de state membre ale UE pentru adoptarea sancţiunilor contra Rusiei pentru implicarea acesteia în conflictul din Ucraina.
Numai că în Europa, puterea Germaniei este încercată în ce priveşte unitatea în UE, o alianţă concepută ca un parteneriat de la egal la egal şi care în prezent primeşte din ce în ce mai greu dominaţia unuia dintre membri.
Asemenea rolului mondial al SUA, puterea germană polarizează Europa. Merkel este populară într-un curent european, în timp ce politicieni populişti susţin că ea construieşte „al patrulea Reich“ dominat de capitalismul german. În Spania ea este dezaprobată cu 54% în ce priveşte politica externă faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, dar a atras şi una din ratele cele mai ridicate de aprobare, de peste 39%, surclasând liderii Italiei, Comisiei Europene şi ONU. Diferite ţări, dintre care Italia şi Ungaria, au fost iritate că le-au fost afectate relaţiile strânse cu Rusia prin impunerea sancţiunilor.
De această dată, Grecia prezintă testul ce mai direct pentru Europa lui Merkel. Guvernul său a jucat cel mai mare rol în elaborarea condiţiilor de austeritate şi reforme pentru rămânerea în euro şi a fost cea mai influentă voce care a rezistat reeşalonării datoriei pentru Grecia.
Dacă Angela Merkel aprobă o nouă salvare a Greciei după săptămâni de dezbateri sub tensiune, este susceptibilă să alimenteze nemulţumiri în Germania, dar şi în mişcarea eurosceptică.
