Într-o telegramă a ambasadei SUA la Bucureşti din 2005, diplomaţii americani descriu situaţia politică de după anunţul premierului Tăriceanu că va demisiona. Despre cum vedea Traian Băsescu posibilele soluţii, despre părerea consilierilor săi pe aceeaşi temă, dar şi despre modul în care percepea şeful statului român relaţia de securitate cu Statele Unite, citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei, preluată de la kamikazeonline.ro:
DECL: 11/07/2015
TAGURI: PGOV, PREL, ECON, KDEM, SOCI, RO, alegeri, adopţii, cooperare militară
SUBIECT: Preşedintele Băsescu despre alegeri, relaţii de securitate, adopţii
REF: A. A) BUCUREŞTI 1521 B. B) BUCUREŞTI 1511C. C) BUCUREŞTI 1433
Clasificat de: şeful secţiei politice Robert Gilchrist pentru motivele 1.4B şi D
1. (C) Sumar: Preşedintele Traian Băsescu i-a spus Însărcinatului cu afaceri, pe data de 11 iulie, că organizarea alegerilor anticipate nu este sigură pentru că mai sunt şanse ca el să medieze o soluţie pentru a evita reîntoarcerea la urne. El a recunoscut că mai devreme îşi exprimase susţinerea pentru noi alegeri şi că Alianţa sa PNL-PD se va descurca foarte bine. Totuşi, a pus sub semnul întrebării înţelepciunea deciziei cabinetului de a demisiona pe 7 iulie, cu câteva luni înainte de un raport important pentru România. Băsescu a reafirmat importanţa relaţiei strategice pe care o are România cu Statele Unite, fapt care nu este incompatibil cu aspiraţiile europene ale României. Despre adopţiile internaţionale, Băsescu şi-a exprimat speranţa că România ar putea găsi o soluţie unilaterală care să nu îi creeze probleme cu UE. Sfârşitul sumarului.
2. (C) Însărcinatul cu Afaceri Mark Taplin a făcut o vizită preşedintelui Băsescu, pe 11 iulie. Reamintind importanţa unui dialog dechis şi sincer cu Statele Unite, Băsescu s-a concentrat pe problema eventualelor alegeri anticipate, pe legăturile strategice cu SUA şi pe cazurile nerezolvate de adopţii internaţionale. După întâlnire, Însărcinatul cu afaceri a avut o întâlnire de grup cu câţiva consilieri prezidenţiali: Renate Weber, Claudiu Săftoiu, Theodor Stolojan şi Adriana Săftoiu, şi cu consilierii de stat Constantin Degeratu şi Anca Ilinoiu. La întâlnire a participat de asemenea şi consilierul pe probleme politice al ambasadei.
Alegeri? Poate nu…
3. Drept răspuns la întrebarea Însărcinatului cu Afaceri legată de alegerile anticipate, Băsescu a spus că a fost „sincer luat prin surprindere” de anunţul premierul Tăriceanu că el şi guvernul său vor demisiona pentru a declanşa alegerile anticipate. Băsescu a recunoscut că el însuşi a căutat declanşarea alegerilor în primăvară. Totuşi, cu numai o săptămână înainte de anunţul lui Tăriceanu, el a spus că şi-a exprimat deschis părerea potrivit căreia „este prea târziu” având în vedere că UE va face public în septembrie un raport esenţial pentru progresul României legat de implementarea cerinţelor UE. El a spus că din cauza dubiilor pe care le are în legătură cu oportunitatea organizării alegerilor în acest moment, nu a făcut nici o declaraţie publică pe acest subiect. El a spus că s-a întâlnit cu premierul la scurt timp după ce a luat această decizie. În timpul întâlnirii, el a spus că susţinea alegerile, dar a zis şi că are îndoieli legate de faptul că Alianţa PNL-PD ar putea să nu îşi asigure majoritatea necesară în Parlament pentru a forţa declanşarea alegerilor anticipate. În acelaşi timp, el a recunoscut că în eventualitatea organizării alegerilor anticipate, PNL-PD îşi va îmbunătăţi „în mod evident” reprezentarea parlamentară, unde majoritatea guvernamentală este slabă.
4. (C) Băsescu a adăugat că a avut chiar în acea dimineaţă un dialog cu judecătorii de la Curtea Constituţională pentru a stabili dacă ar putea să-şi revizuiască decizia (legată de pachetul reformei judiciare) care a declanşat demisia cabinetului. El a spus că va fi obligat „să încerce să găsească o soluţie” indiferent dacă Uniunea Europeană va fi sau nu de acord cu alegerile anticipate. El a adăugat că, în cazul în care ar obţine o înţelegere acceptabilă din partea Curţii Constituţionale, ar putea încuraja Guvernul să nu demisioneze. El a catalogat ca fiind „speculaţii ale unor jurnalişti” că ar fi în spatele demisiei cabinetului şi a catalogat-o ca fiind „complet falsă”.
5. (C) Notă: Într-o conversaţie ulterioară cu principalii consilieri prezidenţiali, şeful secţiei politice a întrebat din nou dacă vor fi sau nu alegeri. Răspunsul iniţial a fost incredibil „sigur că da”, în special din partea consilierului pe probleme juridice Renate Weber. La jumătatea răspunsului lui Weber, consiliera pe probleme de politică externă, Anca Ilinoiu, i-a şoptit, însă noi am auzit, că Băsescu i-a spus Însărcinatului cu Afaceri că rezultatul este neclar. În acel moment, Weber şi alţii au tăcut, spunând că numai preşedintele Băsescu ştie care sunt cu adevărat şansele organizării unui scrutin anticipat. Sfârşitul notei.
Relaţia de securitate
6. (C) Băsescu a reafirmat faptul că unul dintre obiectivele pricipale ale preşedinţiei este întărirea relaţiilor dintre România şi Statele Unite. El consideră această relaţie ca fiind importantă pentru securitatea naţională şi în acelaşi timp, ca fiind o reflectare a „parteneriatului onest” dintre cele două state în Irak şi Afganistan. El a subliniat că România se consideră a fi nu numai un „consumator” dar şi un „furnizor” de securitate. El şi-a exprimat aprecierea pentru asistenţa militară substanţială pe care Statele Unite au oferit-o de-a lungul anilor şi a accentuat faptul că România este decisă să îşi transforme armata în viitorul apropiat. Băsescu a spus că Strategia la Marea Neagră care îi implică pe partenerii României rămâne o preocupare majoră a Guvernului său. România nu va accepta „niciodată” să fie nevoită să aleagă între Statele Unite şi Europa şi Băsescu a precizat că s-a străduit să convingă statele membre că o relaţie transatlantică puternică nu este incompatibilă cu statutul de membru al UE. Europa „nu îşi poate asigura singură securitatea” şi chiar „o Europă unită” nu poate face faţă unei viitoare competiţii cu India şi China.
7. (C) Însărcinatul cu afaceri a subliniat importanţa cu care Statele Unite văd relaţia de securitate cu România. El a precizat că ambasadorul Richard Jones va conduce o echipă la Bucureşti pe 21 iulie pentru un dialog sincer cu România despre Coaliţia din Irak şi l-a rugat pe Băsescu să se întâlnească cu ei. Băsescu a răspuns pozitiv. Însărcinatul cu afaceri a spus că ştie despre cererea României din timpul weekendului de a avea acces la deţinutul româno-american Mohammad Munaf pentru un interviu la Ambasada României din Bagdad. Însărcinatul cu afaceri a spus că Statele Unite nu au încă un răspuns, dar rămân fermi în respectarea angajamentului de a lucra cu România într-un mod cât se poate de constructiv în acest subiect sensibil.
Adopţiile
8. (C) După ce Însărcinatul cu afaceri i-a cerut lui Băsescu susţinerea în rezolvarea pozitivă a chestiunii adopţiilor internaţionale, Băsescu a precizat că în urmă cu două săptămâni a discutat din nou această problemă cu comisarul pentru Extindere Ollie Rehn. El a spus că a mai discutat pe această temă şi cu „raportorul din umbră” pentru România, baroneasa Emma Nicholson, cu preşedintele Chirac, cu cancelarul Schroeder şi cu preşedintele Zapatero. El a subliniat faptul că Statele Unite nu sunt singure în această chestiune – Franţa, Germania, Spania şi Israel se află sub presiunea internaţională pentru a rezolva cazurile de adopţii internaţionale registrate înainte ca România să implementeze de facto interzicerea acestor adopţii. El a precizat că România a făcut recent un plan pentru revizuirea adopţiilor în curs de rezolvare care să includă organizarea unui grup de lucru special pe acestă temă. În acelaşi timp, şi-a exprimat speranţa că România ar putea să facă ceva „unilateral” care să „nu creeze probleme” cu următorul raport al UE despre România din septembrie. El a vorbit de asemenea despre nevoia de a le comunica potenţialelor familii în legătură cu paşii pe care îi face România pentru a rezolva această problemă. El s-a plâns că întreaga problemă a fost provocată de fostul guvern care a coordonat „exportul masiv de copii”. Acest lucru a dus la un răspuns dur din partea UE care a forţat includerea interdicţiei de facto în legislaţia adopţiilor din România.
9. (C) Comentariu: Faptul că cei mai apropiaţi consilieri ai lui Băsescu au fost desincronizaţi cu cele mai recente păreri ale preşedintelui legate de alegeri demonstrează din nou tendinţa lui puternică de a lua decizii singur. Băsescu ar putea fi preocupat de faptul că PNL-PD nu va reuşi să obţină o majoritate parlamentară clară necesară pentru a forţa noi alegeri după cum cere Constituţia. El ar putea de asemenea să încerce să devieze criticile legate de producerea instabilităţii politice sau punerea în pericol al aderării României la UE în ianuarie 2007. Comentariile sale legate de securitate subliniază susţinerea necontenită pentru operaţiunile din Irak şi Afganistan şi angajamentul faţă de un parteneriat ferm cu Statele Unite. Declaraţiile sale despre adopţii oferă ceva speranţe legate de faptul că va căuta o soluţie unilaterală problemei, deşi, în discuţiile care au urmat, consilierii săi s-au plâns de faptul că problema a fost ridicată la „nivel politic” mai degrabă decât să fie tratată ca o „chestiune tehnică”. În zilele următoare, vom vorbi cu interlocutori-cheie ai Guvernului român pe această temă sensibilă. Sfârşitul comentariului.
10. Telegramele ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti sunt disponibile pe situl SPIRNET al Bucureştiului: www.state.sgov.gov/p/eur/bucharest
TAPLIN
