Un al doilea judecător federal american a declarat, luni, anticonstituţională reforma asigurărilor de sănătate a preşedintelui Barack Obama, o hotărâre pe care administraţia americană a decis să o atace în apel, dar care reaprinde ardoarea opoziţiei republicane, relatează AFP, potrivit Mediafax.
În hotărârea sa, judecătorul Roger Vinson, din Florida (sud-est), dă dreptate celor 26 de state care contestă în justiţie constituţionalitatea reformei, în special cu privire la cererea acesteia ca orice american să fie dotat cu o asigurare pe caz de boală, începând din 2014.
„Pentru că (această) obligaţie individuală este anticonstituţională şi nu poate fi separată de rest, reforma în ansamblul său trebuie declarată nulă”, explică judecătorul în hotărârea sa.
El nu suspendă, însă, punerea în aplicare a legii.
Administraţia Obama şi-a anunţat imediat intenţia de a face apel contra acestei hotărâri şi a precizat că această hotărâre nu este decât una dintr-o serie. Douăsprezece plângeri au fost clasate, iar patru au fost instrumentate, dintre care două s-au încheiat cu victoria administraţiei, au subliniat oficiali de rang înalt de la Casa Albă.
„Această hotărâre nu reflectă opinia juridică predominantă”, a apreciat Stephanie Cutter, un consilier al lui Obama, într-un comunicat. „Această hotărâre merge împotriva (câtorva) decenii de jurisprudenţă stabilită de Curtea Supremă”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, Departamentul Justiţiei a dat asigurări că nu exclude să ceară Curţii de Apel suspendarea hotărârii, în perioada în care va examina dosarul pe fond, ceea ce ar putea dura mai multe luni.
„Este vorba despre o hotărâre dificil de luat şi sunt conştient că va avea consecinţe nedeterminate”, afirmă judecătorul în hotărârea sa.
Ca şi judecătorul Henry Hudson, la 13 decembrie, în Virginia (est), judecătorul Vinson apreciază că obligarea fiecărui cetăţean de a se dota cu o asigurare pe caz de boală depăşeşte puterile statului federal în raportul cu statele. „Ea nu poate ţine de (competenţele) unui stat federal cu puteri limitate şi definite”, afirmă el.
„Noi nu credem că această hotărâre ideologică poate fi cofirmată (în apel) şi suntem încrezători în faptul că reforma sănătăţii va fi, până la urmă, recunoscută ca fiind constituţională de către justiţie”, a comentat Cutter.
Majoritar republicană de la alegerile din noiembrie, Camera Reprezentanţilor a votat simbolic, la 19 ianuarie, abrogarea legii, adoptată în martie 2010 de Congres, marcând astfel unul dintre momentele istorice ale mandatului preşedintelui Barack Obama.
Având în vedere că Senatul şi-a păstrat majoritatea democrată, există puţine şanse ca acesta să voteze abrogarea. Iar în cazul în care Congresul va ajunge la un acord asupra acestui punct, Obama a avertizat că se va opune prin dreptul său de veto.
Republicanii, care aşteaptă ca acest dosar să ajungă la Curtea Supremă, mai degrabă conservatoare, nu au pierdut ocazia, luni, să critice din nou textul.
„Decât să-i penalizăm pe americani dacă nu cumpără ceea ce Washingtonul crede că este mai bine pentru ei, ar trebui să abrogăm legea şi să o înlocuim cu o reformă de bun simţ, care va scădea aceste costuri (cu sănătatea) şi va permite angajatorilor să facă angajări din nou”, a comentat, într-un comunicat, Mitch McConnell, liderul minorităţii republicane din Senat.
„Chiar dacă am ignora faptul că reforma Obama va încetini economia şi va conduce la deficite bugetare vertiginoase, nu mai putem ignora (faptul) că încalcă legea supremă a ţării”, a reacţionat Jim Jordan, din cadrul grupului republicanilor conservatori din Camera Reprezentanţilor.
