Summitul NATO de la Chicago, care are loc în peri-oada 20- 21 mai, va fi cel mai mare din istoria Alianţei, cu participarea a 60 de state şi organizaţii şi subiectele principale de discuţie vor fi Afganistanul, capacităţile NATO şi parteneriatele.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara înaintea deschiderii summitului că orga-ni-zaţia „este şi rămâne o alianţă transatlantică. Dar, când este vorba despre securitate, summitul de la Chicago va demonstra că NATO este şi un partener pentru pacea şi securitatea mondiale”. Summitul este consacrat esenţial Afganistanului, a precizat Rasmussen, subliniind că acest lucru „va demonstra că ansamblul comu-nităţii interna-ţionale îşi asumă responsabilitatea situaţiei din această ţară şi din regiune”. Pentru prima oară, summitul alianţei, pe care SUA îl găzduieşte după 13 ani, se va ţine într-un oraş american altul decât capitala Washing-ton. În afara celor 50 de state care participă la Forţa internaţională de asistenţă şi securitate (ISAF) în Afganistan, au mai fost invitate Rusia, ţări din Asia Centrală, Japonia, ONU, Banca Mondială şi UE. Iar 13 ţări care au adus contribuţii importante la operaţiunile NATO vor fi invitate la o reuniune de parteneriat fără precedent. Discuţiile summitului se vor axa pe trei mari teme: angajamentul Alianţei în Afganistan pe termen lung, dincolo de data retragerii trupelor, în 2014; necesitatea de a veghea ca Alianţa să dispună de capacităţi pentru protejarea populaţiilor şi teritoriilor ţărilor membre şi pentru a face faţă sfidărilor secolului al XXI-lea şi întărirea reţelei de parteneriat deţinută de NATO în lume.
Dincolo de 2020
Aşa cum declara comandantul ISAF, generalul John R. Allen într-o conferinţă de presă, unul din principalele subiecte abordate la summitul de la Chicago este „stabilirea unei viziuni pentru prezenţa noastră durabilă în Afganistan”. Totodată, vor fi prezentate o serie de acorduri bilaterale care „vor crea o reţea de parteneriat strategic, bilateral şi mondial cu Afganistanul”. În context, Allen a precizat că „Statele Unite şi principalii noştri parteneri, între care Franţa, Marea Britanie şi Italia, au semnat deja parteneriate strategice cu Afganistan, marcând un angajament pe termen lung pentru securitatea, dezvoltarea şi administrarea acestei ţări”. La Chicago, NATO va trasa principiile şi politicile-cheie care vor caracteriza Alianţa în 2020 şi dincolo de acest termen şi va concretiza deciziile luate la summitul de la Lisabona din noiembrie 2010, în iniţiative şi programe concrete.
Probleme între aliaţi
Summitul nu va fi lipsit de unele tensiuni. Pakistanul a acceptat în final să participe, pe fondul tensiunilor instalate între Islamabad şi Washington. Un flux continuu de informaţii a făcut cunoscute protecţiile şi complicităţile de care au beneficiat ani de zile Bin Laden şi apropiaţii săi din partea înalţilor responsabili pakistanezi chiar sub nasul americanilor. Dar iritarea preşedintelui pakistanez a fost provocată mai ales de folosirea dronelor deasupra Pakistanului pentru campanii contra zonelor tribale.
După anunţul Moscovei că preşedintele Putin va fi absent de la reuniunea G8 de la Camp David, spiritele s-au încins şi mai mult în urma unui raport făcut public de Congres în care se exprimă îngrijorarea legată de vânzările de arme de către Franţa, Germania şi Italia Rusiei, într-un volum fără precedent, de mai multe miliarde dolari. Raportul pune accentul pe contractul semnat între Franţa şi Rusia în iunie 2010 şi care suscită îngrijorări faţă de posibilitatea pe care o oferă Moscovei de a desfăşura submarine franceze de ultimă generaţie, Mistral, în zona crucială a Mării Baltice, ceea ce mai multe state membre NATO consideră o ameninţare.
Dar, cele mai multe dificultăţi se concentrează în dosarul Afganistan. Administraţia Obama insistă ca membrii Alianţei să valideze un plan pe termen lung potrivit căruia americanii şi europenii îşi vor aduce aportul, atâta vreme cât va fi necesar, militar, politic şi economic în Afganistan. Dorinţa Washingtonului este evitarea unei dezagregări a înţelegerii dintre partenerii NATO când 2013 va marca bascularea stării actuale de război la starea de susţinere a forţelor afgane. Trimişi speciali ai lui Obama s-au deplasat la Paris în această săptămână pentru a tatona decizia noului preşedinte al Franţei de a pune capăt prezenţei în Afganistan de la finele anului în curs.Premierul britanic, David Cameron, a promis că va face totul pentru a-l determina pe Hollande să se alieze calendarului american. Informaţiile primite din Paris nu sunt însă încurajatoare şi se caută o monedă de schimb pentru ameliorarea situaţiei dintre cele două ţări. Probabil, spun analiştii, lucrurile se vor tranşa la summitul G8 şi în cadrul tête-à-tête-ului pe care Obama doreşte să îl aibă cu Hollande la Camp David. 
