Institutia germana care are in pastrare arhivele STASI, fosta politie politica a Germaniei de Est, a dat la iveala un document ce dovedeste ca in timpul regimului comunist est-german se ordonase sa se traga fara conditie asupra oricarei persoane care incerca sa fuga din fosta RDG, inclusiv asupra femeilor si a copiilor, relateaza luni din Berlin AFP, consultata de Rompres.
"Nu ezitati sa faceti uz de arma voastra de foc, chiar in caz de incalcare a frontierelor de catre femei si copii", se afirma intr-un document gasit in arhivele STASI la Magdeburg. In document se ordona, de asemenea, "arestarea sau lichidarea" fugarilor.
Ultimul sef de stat est-german de dinainte de reunificarea Germaniei in 1990, Egon Krenz, a dat o alta varianta a faptelor in editia de luni a cotidianului Bild Zeitung. "Nu s-a dat ordin sa se traga. Nu stiu acesta din documente, ci din experienta proprie. Un astfel de ordin ar fi fost in contradictie cu legile RDG", a afirmat Egon Krenz.
"Acest document are o importanta deosebita, deoarece persoanele din acea epoca responsabile politic au negat intotdeauna ca au dat ordine sa se traga", a declarat directoarea arhivelor STASI, Marianne Birthler, in editia de duminica a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung. "El este direct si clar ca nici un altul gasit aici", a precizat dna Birthler.
Cu toate acestea, informatiile privind existenta unor ordine de a se trage nu sunt o noutate, deoarece un istoric a citat deja mai inainte intr-o carte un document care se referea la astfel de ordine, declara duminica un purtator de cuvant al arhivelor STASI, Andreas Schulze. El a recunoscut ca dezvaluirea istoricului trecuse neobservata, inclusiv pentru serviciile sale.
Textul descoperit se refera la ordine date intr-o nota de serviciu pe 1 octombrie 1973 unei unitati speciale a STASI, infiintata in 1968 si care a fost in activitate pana in 1985. Unitatea respectiva era formata din agenti care erau infiltrati in secret in randul trupelor ce supravegheau frontierele, in scopul de a trage asupra celor care incercau sa treaca Zidul Berlinului sau alte frontiere est-germane si care-i incurajau pe camarazii lor sa procedeze la fel.
"Documentul respectiv era o autorizatie de a ucide la frontiera est-germana", a comentat istoricul Hubertus Knabe, directorul Memorialului de la Hohenschoenhausen, dedicat memoriei victimelor STASI /la Berlin/, in publicatia Welt am Sonntag. El a facut apel la Parchetul din Magdeburg sa deschida o ancheta, considerand documentul respectiv o incitare la omor sau omucidere.
Dupa caderea Zidului Berlinului in 1989, cei 91.000 de angajati ai STASI "au ramas aproape toti nepedepsiti. Doar cativa au avut de-a face cu inchisoarea", a subliniat istoricul.
Cel putin 1.245 de persoane si-au pierdut viata ca "victime ale separarii" celor doua Germanii, intre inceputul ocupatiei sovietice in 1945 si caderea Zidului Berlinului pe 9 noiembrie 1989, a afirmat vineri o asociatie care examineaza acest capitol al istoriei germane.
