Secretarul de stat american, John Kerry, a precizat că guvernul SUA este convins că în Siria au fost folosite arme chimice, „o obscenitate morală“ soldată cu sute de morţi, şi că în spatele atacului se află regimul lui Bashar al-Assad.
Potrivit „Washington Post“, Administraţia Obama studiază mai multe scenarii privind o operaţiune militară împotriva Siriei ca reacţie la atacurile chimice de la 21 august de lângă Damasc; unul dintre scenarii constă în lovituri limitate în timp asupra instalaţiilor regimului sirian. Mai mulţi înalţi responsabili americani, citaţi de cotidian, evocă un atac „ce nu va dura mai mult de două zile şi va utiliza rachete lansate de pe mare“. La rândul său, cotidianul britanic „Guardian“ arată că activitatea s-a intensificat în ultimele 48 de ore la baza britanică Akrotiri din Cipru, situată la doar 160 km de Siria. Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat ieri că Londra pregăteşte planurile pentru o eventuală acţiune militară ca răspuns la atacul chimic din Siria, precizând însă că nu a fost luată o decizie. „Continuăm să discutăm cu partenerii noştri internaţionali despre un răspuns adecvat, dar, în acest cadru, pregătim planurile militare pentru fiecare caz în parte.“ Cameron, care şi-a scurtat vacanţa şi a revenit la Londra, a discutat în ultimele zile cu preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi François Hollande.
SUA discută cu marile capitale occidentale, dar sunt slabe speranţe să primească undă verde de la Consiliul de Securitate, din cauza opoziţiei înverşunate a Rusiei, principalul aliat al Siriei. Ca atare, SUA şi aliaţii caută alte mijloace de legitimare a oricărui tip de ripostă contra guvernului sirian. Şi, în timp ce se profilează o intervenţie militară, aliaţii lui Bashar al-Assad – Rusia şi Iranul – avertizează asupra riscului de contagiune regională. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut SUA şi comunităţii internaţionale „prudenţă şi un strict respect al dreptului internaţional“ în Siria, subliniind că o intervenţie militară ar avea consecinţe „catastrofice“ pentru ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În ce priveşte Iranul, celălalt aliat al Damascului, de duminică declaraţiile responsabililor iranieni privind un atac au fost din ce în ce mai nuanţate. Preşedintele Hassan Rohani a amintit că „republica islamică a fost şi ea victima armelor chimice“ şi a cerut comunităţii internaţionale „să utilizeze de toată forţa pentru a împiedica folosirea acestor arme, oriunde, în special în Siria“.
Delegaţie israeliană
O delegaţie formată din înalţi responsabili israelieni a fost primită la Casa Albă pentru discuţii referitoare la situaţia din Siria. Consilierul preşedintelui Obama pentru securitate naţională, Susan Rice, s-a întâlnit cu generalul israelian în retragere Yaakov Amidror, consilier pentru securitate naţională al premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Discuţiile s-au referit la Iran, Egipt, Siria şi o serie de dosare de securitate naţională. Israelul şi-a exprimat adesea îngrijorarea privind programul Damascului pentru arme chimice şi a întreprins mai multe raiduri aeriene în Siria asupra stocurilor de rachete. Duminică, preşedintele israelian, Shimon Peres, a cerut comunităţii internaţionale „să se debaraseze“ de armele chimice din Siria.
Damascul ameninţă
Faţă de ameninţarea loviturilor militare occidentale, regimul lui Bashar al-Assad a ridicat tonul şi a avertizat că are mijloace de ripostă. Ministrul sirian de Externe, Walid Mouallem, a afirmat ieri că ţara se va apăra în cazul loviturilor militare şi dispune de mijloace defensive ce vor surprinde întreaga lume. El i-a avertizat pe cei care vor să atace Siria fără a aduce probe privind armele chimice: „Auzim tobele războiului în jurul nostru. Dacă vor să comită o agresiune împotriva Siriei, cred că folosirea alibiului armelor chimice nu este exactă. Îi sfidez şi le cer să arate probele“. Ministrul a precizat că un astfel de atac nu va afecta campania militară dusă de Damasc contra rebelilor.
Phenianul trimite arme
Coreea de Nord a încercat să exporte măşti de gaz, arme şi muniţie în Siria. O navă înmatriculată în Libia, sub numele „Al En Ti Sar“, a părăsit Coreea de Nord cu destinaţia Siria, transportând arme – arată cotidianul nipon „Sankei Shimbun“, citând surse americane, nipone şi sud-coreene. Armata americană a obţinut informaţii şi a urmărit nava în coordonare cu alte ţări. Vasul a navigat în Turcia prin Strâmtoarea Dardanele şi a fost inspectat de autorităţile turce, avertizate de serviciile americane. La bord au fost găsite 1.400 mitraliere şi pistoale, 30.000 gloanţe şi măşti de gaz. Regimul de la Phenian ar putea primi din partea ONU sancţiuni suplimentare din cauza acestei încărcături ce violează rezoluţiile care îi interzic să exporte arme. Phenianul şi Damascul întreţin relaţii militare de mulţi ani, Phenianul ajutând Siria să construiască o centrală nucleară distrusă de un bombardament israelian în 2007.
Interesele Rusiei
În cei doi ani şi jumătate ai insurecţiei siriene, Rusia a susţinut fără încetare puterea de la Damasc şi, în pofida numărului tot mai mare al victimelor (se vorbeşte acum de peste 100.000 de morţi), veto-urile Moscovei în Consiliul de Securitate au succedat livrărilor de arme şi trimiterii experţilor militari în regiune.
Preşedintele Putin, care a aplicat metode radicale în Cecenia, apără acum o ideologie a neintervenţiei în afacerile interne ale altor state. Iar în plan diplomatic Putin afişează ceea ce crede că este puterea rusă apărând Damascul, stabilind un fel de paritate strategică cu Statele Unite. Moscova a avertizat din nou Washingtonul asupra consecinţelor „extrem de grave“ ale unei posibile intervenţii militare în Siria.
Motivele acestui sprijin necondiţionat acordat Siriei sunt numeroase. În afara legăturilor istorice dintre cele două ţări, Rusia sprijină un excelent client al industriei sale de armament, ultimul (sau aproape) după embargoul ONU asupra vânzărilor de arme Iranului şi căderea lui Gaddafi în Libia. Fără a uita că ultima bază navală rusă din afara graniţelor se află în Siria, la Tartous.
