Mohamed Morsi, candidatul Frăţiei Musulmane, a câştigat alegerile prezidenţiale din Egipt, cu 51,73% din voturi, a anunţat preşedintele Comisiei Electorale Prezidenţiale, Farouq Sultan, după un discurs introductoriu de aproximativ 80 de minute. Contracandidatul său, Ahmed Shafiq, a obţinut 48,27%. Mulţimea adunată în piaţa Tahrir din Cairo a izbucnit în urale, dar Morsi – un islamist care a promis că va forma un guvern de uniune – are puţine şanse să îşi pună în aplicare programul după ce armata a acumulat în ultima lună puteri discreţionare. Fraţii Musulmani au promis că vor continua protestele până când armata va ceda puterea autorităţilor civile.
În centrul luptei pentru Egipt se află o instituţie ne-aleasă de nimeni, dar care deţine cea mai mare putere în stat fără să dea socoteală nimănui. Este un gup de 24 de generali reuniţi în cadrul Comandamentului Suprem al Forţelor Armate (SCAF), care, după îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak, a acceptat, în entuziasmul revoluţionarilor din piaţa Tahrir să umple vidul de putere lăsat de Mubarak. Şi, ca mai de fiecare data, grupurile care ajung la putere pe valul revoluţiei, ajung să o confişte.
La început, totul a mers foarte bine. În martie 2011, egiptenii au acceptat printr-un referendum un calendar care prevedea alegerea unui parlament legitm, care urma să aleagă, la rândul său o Adunare Constituantă. Procesul urma să se încheie luna aceasta cu alegerea unui preşedinte.
Alegeri parlamentare s-au organizat – cât de corecte pot ele fi într-o ţară ca Egiptul şi au fost câştigate aşa cum era de aşteptat, de braţul politic al organizaţiei islamiste Fraţii Musulmani, Partidul libertăţii şi dreptăţii. Parlamentul a numit o Constituantă după care în mai şi iunie au avut loc şi alegerile prezidenţiale în care cei doi candidaţi, Muhamad Morsi şi Ahmed Shafiq au dus o luptă strânsă. Morsi, candidatul Fraţilor Musulmani, un profesor de inginerie civilă educat în Statele Unite, a fost acuzat de secularişti că este reprezentantul celei mai vârstnice şi conservatoare a Fraţilor şi că urmăreşte instaurarea unui regim islamic strict în Egipt. La rândul său, Shafiq, general de aviaţie ca şi Mubarak şi ultimul prim-ministru al regimului Mubarak, a fost acuzat că este reprezentantul elitei militare şi că urmăreşte restauraţia guvernării militare şi anularea libertăţilor castigate anul trecut. Or, deciziile SCAF din ultimele două săptămâni par să le dea dreptate citicilor armatei şi lui Shafiq.
Pe 13 iunie, guvernul controlat de militari a acordat armatei dreptul de a aresta civili şi de a-i judeca în tribunale militare până la ratificarea unei noi Constituţii. A doua zi, Curtea Supremă Constituţională, organism format de judecători numiţi de Mubarak, a dizolvat Parlamentul Trei zile mai târziu, chiar după închiderea urnelor în turul al doilea al prezidenţialelor, generalii au emis o „declaraţie constitutională” prin care acordă SCAF (adică lor înşile) puteri legislative depline (inclusiv în materie de buget) precum şi dreptul de a numi o altă Adunare Constituantă. În plus, documentul scoate armata de sub orice control civil. În sfârşit, lunea trecută, comandantul SCAF, mareşalul Mohammed Hussein Tantawi, a anunţat reînfiinţarea Consiliului Naţional de Apărare, însărcinat cu securitatea naţională internă şi externă.
Oricine ar fi fost ales preşedinte, acesta ar fi avut dreptul să numească un Executiv, dar nu va avea nicio putere. Preşedintele nu poate numi miniştrii de interne şi apărării, nu poate controla politica externă şi nici măcar pe cea bugetară şi trebuie să ceară aprobarea SCAF pentru a promova orice proiect de lege. Cui nu-i convine acest aranjament, există întotdeauna tribunalele militare. Nu este de mirare, în aceste condiţii că mulţi activişti – atât liberali cât şi islamişti – şi-au reunit din nou vocile pentru a denunţa contrarevoluţia generalilor şi revenirea de facto la legea marţială din epoca regimului Mubarak.
Generalii se aşteptau ieri la o escaladare a violenţelor după anunţarea rezultatului alegerilor. Mii de oameni şi-au petrecut noaptea în centrul capitalei Cairo în aşteptarea rezultatelor. Ieri magazinele s-au închis mai devreme, străzile s-au golit iar piaţa Tahrir s-a umplut cu mii de oameni în aşteptarea anunţării rezultatelor finale, iar tancurile au ocupat poziţii în jurul instituţiilor de stat din Cairo şi din mai multe oraşe ale ţării. Potrivit CNN, peste 1800 de ambulanţe au fost pregătite pe întregul teritoriu egiptean pentru a transporta eventualii răniţi. Anterior, purtătorul de cuvânt al poliţiei avertizase că ofiţerii au ordin să tragă în plin dacă protestarii atacă staţiile de poliţie şi instituţiile statului.
