În documentele declasificate ale CIA date publicităţii referitoare la programul avionului-spion U-2, se fac numeroase referiri la o bază aeriană americană din deşertul Nevada, locaţie care până acum nu a existat niciodată în mod oficial. Dezvăluirea documentelor secrete pune capăt misterului aşa-numitei Zone 51, care decenii la rând a alimentat teoriile conspiraţioniste privind OZN-uri, organisme străine şi proiecte guvernamentale oculte.
De decenii, existenţa Zonei 51 a fost unul dintre secretele cele mai bine păzite din istorie. Acum, CIA publică documente declasificate de arhivă, confirmând pentru prima oară existenţa bazei militare secrete cunoscute sub nume de cod „Area 51“ sau „Zona 51“. Reper pentru extratereştri, pentru producţia şi testarea armelor secrete. Adepţii teoriilor conspiraţioniste au emis în timp numeroase scenarii legate de această zonă din deşertul Nevada, unde accesul era interzis. Dar, deşi nimic din acele presupuneri nu se găseşte în dosarele serviciilor secrete americane, nu este exclusă apariţia unor noi teorii privind noi conspiraţii. Cele 407 pagini ale documentelor confirmă existenţa unor fenomene bizare în această zonă deşertică aflată sub control militar, dar nimic din ce ar putea agita cercetătorii privind existenţa extratereştrilor. Existenţa Zonei 51, al cărei nume oficial era „Paradise Ranch“, nu a fost recunoscută niciodată de guvernul american, ceea ce a contribuit la alimentarea fantasmelor cele mai nebuneşti după Războiul Rece. National Security Archive, un program al Universităţii George Washington, publică în premieră documente desecretizate ale CIA, care evocă existenţa acestui sit ultraconfidenţial din Nevada, inclusiv o hartă care permite localizarea.
Pe acest sit, aflat pe locul unei foste mine, dar care nu apare nici măcar pe o hartă Google, nici pe imagini din satelit, autorităţile militare americane au testat două programe ultrasecrete ale armatei americane referitoare la avioanele de recunoaştere care au marcat perioada Războiului Rece – faimosul avion-spion al Lockheed, U-2, şi succesorul lui, Oxcart. Documentele mai conţin detalii privind operaţiunea „Fish Hawk“, imaginile unui U-2 decolând de pe un port-avion în mai 1964 pentru a fotografia situl testelor nucleare franceze din Pacific sau date privind participarea britanicilor la acest program în avans faţă de vremurile sale.
Zvonuri şi „conspiraţii“
Înainte de a adăposti prototipurile avioanelor care au spionat Uniunea Sovietică, acest sit fusese alocat Comisiei pentru energie atomică şi servea ca zonă de testare. Toate activităţile sale explicate de martori evocau prezenţa OZN-urilor neidentificate pe cerul regiunii. Area 51 îşi datorează celebritatea zvonurilor potrivit cărora ar fi adăpostit un centru de cercetare pentru OZN-uri şi extratereştri. Aici s-ar fi păstrat resturile unei farfurii zburătoare, ca şi rămăşiţele unui extraterestru care s-ar fi prăbuşit la Roswell, în New Mexic. Tot aici ar fi lucrat „Men in Black“, oamenii în negru, însărcinaţi să menţină secretul privind prezenţa extratereştrilor pe Terra.
Crearea Zonei 51, sau „Groom Lake“, coincide cu debutul punerii la punct a avionului-spion U-2. Groom Lake a fost descoperit din întâmplare, când, în aprilie 1955, survolând zona la bordul unui avion lejer Beechcraft, un responsabil al CIA, Richard Bissell, a estimat că ar putea fi locul ideal pentru testele U-2. Primele zboruri de încercare au început în iulie 1955. La acea vreme, nici un alt avion nu avea capacităţile sale, în special cea de a zbura la peste 20.000 m altitudine, ceea ce obliga piloţii acestui aparat să fie echipaţi ca astronauţii. Performanţele sale îi permiteau „să vadă fără să fie văzut“ şi avionul oferea un avantaj extraordinar US Air Force faţă de omologul său sovietic în domeniul informaţiilor, sateliţii de observaţie neexistând în anii ‘50. Înalta altitudine a U-2 a avut consecinţe secundare neprevăzute, printre care creşterea fenomenală a semnalării de obiecte zburătoare neidentificate. În 1955, avioanele de linie evoluau la o altitudine cuprinsă între 3.000 şi 6.000 m şi nimeni nu credea că este posibil să vezi un obiect atât de sus pe cer, la 20.000 m. Şi cum programul U-2 era secret, US Air Force nu putea explica oficial originea acelor OZN-uri. Aşa s-au născut teoriile complotului, care explicau cum guvernul ascunde extratereştri.
Locul care nu există
La circa 190 km nord-vest de Las Vegas, în deşertul Nevada, harta oficială devine brusc mută. Nimic din ce se găseşte în această zonă nu este menţionat şi totuşi există munţi şi torente impresionante, clădiri înalte, ca şi o imensă pistă de zbor de 9,5 km. Pe un teritoriu de dimensiunea Elveţiei pare că orice activitate umană a fost voluntar ocultată. Şi cum nu iese fum fără foc, cercetătorii şi ziariştii au întreprins investigaţii aprofundate asupra acestui colţ de deşert aproape necunoscut. Baza militară a fost realizată în anii ‘50 de preşedintele Truman, în vederea experimentării în cel mai mare secret a armelor şi aparatelor militare de înaltă performanţă. În această imensitate deşertică se află secţiunea Groon Lake, un sit top secret cunoscut la Zona 51.
Importanţa locului era relevată de sistemul său de protecţie. Accesul în bază este interzis pe o rază de 40 km de jur-împrejur şi există şi un dispozitiv de protecţie incredibil de eficient şi rapid. Spaţiul aerian este păzit de radare şi la cea mai mică violare a Zonei 51 avioane de vânătoare F16, ca şi elicoptere de luptă intră în acţiune.
