» Cehia isi sarbatoreste astazi ziua nationala, marcand 91 de ani de la independenta Cehoslovaciei. si relatiile diplomatice romano-cehe implinesc in acest an 90 de ani. Contextul istoric al aniversarii este insa eclipsat de problemele prezentului. Liderii UE asteapta inca semnatura presedintelui ceh, Vaclav Klaus, pe ratificarea Tratatului de la Lisabona. Liderul de la Praga cere garantii ca Tratatul nu va anula efectele Decretelor Benes, prin care, dupa finalul ultimei conflagratii mondiale, Cehoslovacia a expropriat si a expulzat colaboratorii regimului nazist si hortist.
» Romania libera: In cazul unui verdict de conformitate a Tratatului de la Lisabona cu Legea fundamentala a Cehiei, vom putea spune, dupa Consiliul European de saptamana aceasta, ca procesul de ratificare s-a incheiat in toata Uniunea?
Petr Dokladal: As vrea sa fac mai intai o clarificare: exista, in continuare, doua conditii. Prima dintre ele este legata de faptul ca maine (ieri – n.n.), Curtea Constitutionala va efectua audierea publica a sesizarii. Acest lucru nu inseamna neaparat ca va fi emis un verdict. Este o posibilitate, dar nu o certitudine. Dupa audierea partilor, Curtea Constitutionala a decis ieri sa suspende sedinta pentru data de 3 noiembrie (n.n.)
Cea de-a doua conditie este cea prezentata de presedintele ceh. Vaclav Klaus a cerut garantii cu privire la neaplicarea retroactiva a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (anexa a tratatului – n.n.). Potrivit celor mai recente informatii, exista semne pozitive ca la Consiliul European se vor gasi solutiile care vor satisface ambele parti. Astazi (luni – n.n.) este insa prea devreme pentru a ne pronunta.
As vrea sa fiu realist in privinta intrebarii dvs. Sunt semnale pozitive, sunt sanse mai mari de 50% ca, foarte curand, conditiile vor fi indeplinite si Republica Ceha va incheia procesul de ratificare, asa cum noi am spus, pana la sfarsitul acestui an. Nu pot vorbi de o garantie ca acest lucru se va intampla la finalul Consiliului European din aceasta saptamana.
» Revenind la garantiile solicitate de presedintele Klaus… Care este scopul acestui demers, dat fiind ca majoritatea expertilor juridici exclud retroactivitatea Cartei? As mentiona numai doua documente care pot impiedica acest lucru: acordul Conferintei de la Potsdam si Declaratia Ceho-Germana cu privire la Relatiile Bilaterale din 1997, prin care, conform diplomatiei cehe, aspectele controversate din relatia ceho-germana au fost "inchise".
Petr Dokladal: Nu as vrea sa leg aceasta problema de relatiile bilaterale ale Cehiei cu vreo tara sau natiune. Cred ca principalul lucru pe care il are in vedere presedintele Klaus este stabilitatea situatiei materiale in Republica Ceha. In baza Cartei Drepturilor Fundamentale, cetatenii Uniunii Europene vor putea recurge la Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg pentru a face revendicari ce pot decurge din Carta. In acest moment, in jurisprudenta Curtii de la Luxemburg nu exista un precedent cu privire la astfel de revendicari. Exista un precedent la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care considera ca document de baza Conventia Drepturilor Omului din 1954. Curtea de la Strasbourg a respins revendicarile formulate cu privire la Cehia pe baza acestei conventii.
In cazul adoptarii Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, presedintele Klaus are anumite temeri cu privire la modul in care vor fi aplicate si interpretate drepturile care decurg din aceasta. Este drept ca majoritatea juristilor din Republica Ceha nu considera ca acest document va putea fi aplicat retroactiv si ca asemenea temeri sunt inutile. La decizia adoptata in 2007, guvernul ceh a considerat ca temerile in aceasta privinta nu sunt justificate si de aceea nu a cerut exceptari de la Carta, asa cum au facut Polonia si Marea Britanie – bineinteles, avand motivatii putin diferite.
Cu toate acestea, la fel ca si consilierii sai juristi, presedintele are temeri ca stabilitatea situatiei juridico-materiale a Cehiei nu este asigurata in proportie de 100% si doreste sa elimine aceste temeri.
As vrea sa subliniez inca o data, aceasta chestiune nu o consider legata de relatiile bilaterale ale Cehiei cu vreo tara. Declaratia ceho-germana din 1997 a reprezentat un angajament politic important, care este valabil in continuare si constituie un document foarte bun, pe care il respecta ambele parti. Chiar daca avem pareri diferite cu Germania in legatura cu unele probleme ale trecutului, nu vrem sa incarcam relatiile noastre actuale si viitoare cu aceste probleme.
» Cehia a stabilit anul acesta relatii diplomatice cu Liechtenstein, un alt contestatar al Decretelor Benes, care revendica circa 1.600 de km patrati din teritoriul ceh. Ce garantii a obtinut Cehia ca, dupa stabilirea de relatii diplomatice, nu vor aparea cereri de restituire a proprietatilor familiei Liechtenstein?
Petr Dokladal: Stabilirea de relatii diplomatice intre Republica Ceha si Liechtenstein constituie mai ales un act de drept international care este indreptat spre viitor. In felul acesta, deschidem canalele diplomatice pentru o comunicare reciproca. Este vorba despre stabilirea neconditionata de relatii diplomatice. Republica Ceha a dorit sa stabileasca relatii cu ultima tara din Europa cu care nu avea relatii diplomatice pana acum. In acelasi timp, este vorba despre o tara de care ne leaga relatii istorice si culturale.
Republica Ceha nu are nici o garantie ca nu vor aparea cereri de restituire a fostelor proprietati ale familiei Liechtenstein. Cu toate acestea, situatiile sunt diferite. Liechtenstein nu este membru al Uniunii Europene….
» Principatul poate totusi apela la o instanta a Natiunilor Unite, asa cum este Curtea Internationala de Justitie de la Haga….
Petr Dokladal: Acestui organ judiciar – Curtea de Justitie de la Haga – nu ii poate fi inaintata nici o reclamatie privind Republica Ceha fara ca Republica Ceha sa isi dea acordul. Republica Ceha nu recunoaste automat jurisdictia acestui tribunal.
» Slovacia vrea garantii similare
Slovacia a cerut oficial aceeasi protectie legala pentru cetatenii sai ca si Cehia, pentru a asigura inviolabilitatea Decretelor Benes, a declarat ieri ministrul slovac de Externe, inaintea reuniunii ministrilor de Externe din statele membre UE. Miroslav Lajcak a refuzat sa precizeze daca Bratislava va cere aceeasi derogare ca Praga la Consiliul European ce se va desfasura joi si vineri. Ministrul de Externe slovac a subliniat ca Decretele Benes sunt parte din sistemul legal, atat in Cehia, cat si in Slovacia, cele doua state care au format fosta Cehoslovacie. El a subliniat ca protectia legala a Slovaciei si a cetatenilor sai nu poate fi mai mica decat in cazul Cehiei.
Pe de alta parte, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Balazs, a afirmat luni ca Budapesta ar fi pregatita sa blocheze un posibil acord la Consiliul European, daca Decretele Benes sunt mentionate in Tratatul de la Lisabona, in cadrul derogarii cerute de Klaus. Decretele emise de presedintele ceh Edvard Benes, in timpul si dupa finalul celui de-al doilea razboi mondial, au legiferat exproprierea si expulzarea a peste 2,6 milioane de cetateni cehoslovaci de etnie germana si maghiara catre Germania, Austria si Ungaria, sub acuzatia de colaborare cu regimurile nazist si hortist. Transferurile de populatie au fost aprobate de puterile aliate la Conferinta de la Potsdam din 1945, iar exproprierile sunt considerate despagubiri de razboi, Cehoslovacia renuntand la orice alte compensatii din partea puterilor Axei.
