4.3 C
București
duminică, 29 decembrie 2024
AcasăSpecial"Ne dorim un parteneriat mai strans cu Romania"

„Ne dorim un parteneriat mai strans cu Romania”

Saptamana trecuta, ministrul Afacerilor Externe al Japoniei, Taro Aso, a efectuat o vizita la Bucuresti, prima a unui oficial nipon in tara noastra dupa 24 de ani. Cu acest prilej, l-am rugat pe ambasdorul Japoniei la Bucuresti, Excelenta Sa, domnul Kanji Tsushima, sa ne raspunda la cateva intrebari:
– Excelenta, vizita ministrului de externe la Bucuresti este prima, dupa aproape un sfert de secol, a unui oficial japonez de rang inalt. De ce a fost nevoie sa treaca atat de mult timp?
– Stiti foarte bine – poate si la dumneavoastra se va intampla la fel – dar in Japonia, in timpul sesiunilor parlamentare, ministrii, inclusiv primul ministru, trebuie sa fie prezenti in Parlament. Daca absenteaza, sunt supusi criticilor opozitiei. Perioadele libere sunt la inceputul anului, la inceputul lunii mai si in luna august. Timpul lor este foarte limitat. Or, la o perioada de doi-trei ani ani, cat dureaza un cabinet, ministrii de externe sunt siliti sa inceapa, de fiecare data, cu ciclul american, cu cel chinez etc. Nu spunem ca Romania nu este o tara importanta, dar timpul este cu adevarat limitat si Europa este totusi destul de departe de Japonia.
Nu se poate vorbi de o reticenta deliberata a Japoniei fata de Romania, ci de o realitate a politicii japoneze, ca si de o necunoastere reciproca de care ambele parti sunt responsabile.
Bineinteles pe vremea Nadiei Comaneci, Romania era foarte bine cunoscuta in Japonia, asa cum se intampla acum cu Bulgaria, care are un vicecampion de sumo.
– Ne putem astepta la o imbunatatire substantiala a relatiilor bilaterale dupa aderarea Romaniei la NATO si Uniunea Europeana?
– Cu siguranta, noi ne dorim acest lucru, pentru ca, pentru Japonia, UE reprezinta un grup de tari dezvoltate, partenere, ceea ce inseamna ca si Romania trebuie sa fie o tara dezvoltata ca membra a UE. De aceea ne asteptam la o legatura de parteneriat mai stransa decat pana acum, de exemplu, in materie de investitii si relatii comerciale. Depinde de capacitatea Romaniei, dar si de cea a Japoniei. Noi ne dorim sa avem cu Romania aceleasi relatii pe care le avem cu Statele Unite, cu Germania, cu Franta si cu celelalte membre ale UE. Sa stiti ca noi importam mai mult din Uniunea Europeana decat exportam si, o data cu aderarea Romaniei la UE, vrem sa exploatam posibilitatile mai largi care ni se deschid.

Tokyo sprijina politica la Marea Neagra

– Intr-un discurs recent, domnul Taro Aso a propus un nou concept de politica externa orientat spre valori si spre crearea unui Arc de Libertate si Prosperitate in regiunea eurasiatica. Puteti sa detaliati acest concept si cum a fost el primit la Bucuresti?
– Desi lansat recent, acest concept nu este deloc unul nou. Nu e decat ceea ce am facut si pana acum, dar lumea nu cunoaste foarte bine actiunile diplomatiei noastre. De la esecul din cel de-al doilea razboi mondial, in ultimii 60 de ani noi am avut o politica pacifista si de dezvoltare a relatiilor economice cu alte tari. Daca va uitatila tari precum Singapore, Malayezia, Thailanda sau Taiwan, noi le-am dezvoltat. Si in China avem sute de proiecte, cum ar fi aeroportul din Beijing sau metroul din Shanghai, dar chinezii nu mentioneaza ca au fost facute cu ajutorul Japoniei.
In prelungirea acestei politici, arcul sud-asiatic va atinge acum tarile din Caucaz sau Kazahstanul, dar aceste tari sunt inca fragile. Ele incearca sa mearga pe calea democratiei si drepturilor omului, valori pe care le impartasim. Urmeaza apoi Ucraina, Romania s.a.m.d. Din acest punct de vedere nu este nimic iesit din comun, ci doar o prelungire a actualei politici externe japoneze.
Bineinteles, Romania, cu Marea Neagra si cu tarile legate de petrol (petrolul caspic – n.n.) sunt deosebit de importante. Asta nu inseamna ca vrem sa ingradim China sau Rusia. In masura in care Romania doreste sa promoveze o regiune a Marii Negre pasnica si stabila, diplomatia japoneza sprijina aceasta politica.
– Volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Japonia nu depaseste un miliard de dolari. La nivelul celor doua tari, suma nu reprezinta decat bani de buzunar. Cum se explica acest nivel extrem de modest?
– Sunt de acord cu opinia dvs. ca sunt bani de buzunar si, dupa statistica noastra, anul trecut a fost vorba de inca si mai putin, de doar 300 de milioane de dolari, cam cat era si pe vremea lui Ceausescu. Cele mai multe din exporturile noastre in Romania sunt materiale pentru companiile japoneze ce opereaza in Romania, ca Takata-Petri de la Sibiu sau YKK, care reprezinta aproximativ 40-60% din volumul total. Dupa prelucrare, produsele sunt exportate, de obicei, in Uniunea Europeana. Pe de alta parte, volumul exact al schimburilor este dificil de evaluat pentru ca Japonia face evaluari privind schimburile cu intreaga Uniune Europeana, iar o parte din bunurile pe care le prelucreaza companiile nipone din Romania, de exemplu stofele, sunt importate din tari europene, ca Italia, unde se intorc apoi sub forma de exporturi.
La nivel bilateral, daca volumul schimburilor comerciale a ramas acelasi ca acum 20 de ani, valoarea investitiilor in Romania a crescut. In prezent, in companiile japoneze lucreaza aproximativ 15.000 de romani. Exista 11 companii japoneze in Romania si anul acesta vor mai veni doua, care vor angaja intre 500 si 1.000 de lucratori si vor plati un salariu mediu de 250-300 de euro si, bineinteles, impozite statului roman.

Drumurile proaste si criza fortei de munca impiedica investitiile nipone

– Cu toate acestea, investitiile japoneze in Romania sunt inca modeste fata de potentialul existent. La ce ne putem astepta de acum inainte?
– Cu ocazia vizitei domnului ministru de Externe Aso Taro, am organizat la resedinta noastra o intalnire cu oamenii de afaceri japonezi si aproape toti ne-au spus ca principala problema care impiedica investitiile japoneze in Romania este infrastructura de transport: drumurile si soselele din Romania.
La noi exista sistemul Toyota, in care camioanele au termene de sosire la minut. Cu gaurile existente in drumurile romanesti, un astfel de sistem de transport este imposibil de pus la punct. Daca, bunaoara, s-ar produce in Romania instrumente de mare precizie, cu actualele drumuri acestea nu ar putea fi transportate spre granita, la Constanta sau Nadlac. Stiti ca noi am investit circa 200 de milioane de dolari intr-o instalatie de containere la Constanta si acesta este un lucru bun. Ramane insa autostrada…
O a doua problema o constituie forta de munca. De exemplu, in Transilvania si Banat, piata fortei de munca este saturata. In schimb, in Teleorman si Ilfov este cam problematic cu forta de munca calificata. De aceea, noi recomandam oamenilor de afaceri japonezi sa mearga, de pilda, in Botosani. Daca 4-5 milioane de romani lucreaza in Spania si Italia, problema fortei de munca devine una foarte acuta.
– Romanii au inca nevoie de vize pentru a putea patrunde pe teritoriul Japoniei. Putem spera la o ridicare a vizelor in viitorul apropiat?
– Anual, primeam aproximativ 7.000 de solicitari de vize, mai ales din partea romancelor, care lucreaza in baruri si night-cluburi din orasele din provincie. De altfel, barurile unde lucreaza romance au devenit faimoase in Japonia. Anul trecut, noi am redus numarul acestora la 3.300, atat la solicitarea guvernului roman, cat si pentru ca nu dorim ca de aceste romance sa profite mafiotii locali. Aceasta tendinta va fi continuata. Problema este ca mai multi romani care ajung in Japonia stau mai mult decat perioada legala, mai mult decat altii, oricum.
Ministerul de Interne are asadar reticente fata de romani. Noi, la Externe, insistam foarte mult pentru introducerea masurii de scutire de vize pentru Romania pentru ca ati intrat in UE si, deocamdata, nu le putem aduce contraargumente. Dar nu ne resemnam. Daca peste doua-trei luni statistica ne va arata ca numarul romancelor care stau ilegal in Japonia va scadea, atunci vom insista din nou asupra scutirii de vize.

Cele mai citite

E oficial! Juri Cisotti este noul mijlocaș al FCSB

FCSB a oficializat transferul italianului Juri Cisotti (31 de ani), fost căpitan al echipei Oțelul Galați. Juri Cisotti este noul jucător al echipei FCSB, după...

Premierul Benjamin Netanyahu va fi supus unei operaţii de prostată, în plin conflict cu Hamas

Netanyahu a fost diagnosticat cu o infecţie urinară, cauzată de o hipertrofie benignă de prostată Premierul israelian Benjamin Netanyahu, în vârstă de 75 de ani,...

Barcelona, determinată să-l păstreze pe Dani Olmo în ciuda problemelor financiare!

Barcelona este hotărâtă să facă toate demersurile necesare pentru a asigura înregistrarea oficială a lui Dani Olmo (26 de ani), în contextul unor dificultăți...
Ultima oră
Pe aceeași temă