Campania electorală prezidenţială americană a atins deja un înalt nivel de intensitate, chiar dacă viitorul locatar de la Casa Albă nu va fi desemnat oficial decât în noiembrie. În centrul confruntării dintre Barack Obama şi candidatul republican, Mitt Romney banii, mai precis banii ascunşi.
Revista americană Vanity Fair dezvăluie în ultimul său număr ceea ce se numeşte „partea gri” a candidatului republican Mitt Romney – cifrele, investiţiile şi viaţa sa financiară off-shore. Un om „normal”, cu o avere estimată la 180-250 milioane dolari, dar care atrage atenţia prin practici destul de obscure în diverse paradisuri fiscale. Peste 12 entităţi în Insulele Caiman, Bermude, Elveţia. Vanity Fair dă exemplul unei firme din Bermude, Sankaty High Yield Asset Investors, Ltd., creată în 1997, apoi transferată soţiei sale în 2003, în ajunul instalării sale ca guvernator de Massachusetts dar pe care nu a inclus-o în impozitele pe 2010.
Un alt detaliu ciudat este că după retragerea de la Bain Capital în 1999 (fondată în 1984), Romney a continuat până astăzi să primească mari dividende de la această societate. La începutul lunii iunie 2012, el a recunoscut că a primit peste 2 milioane dolari. Mitt Romney, 44 de ani, este un bogat om de afaceri şi candidat la preşedinţia SUA, iar publicul doreşte să ştie cum a devenit bogat şi ce a făcut cu această avere. Romney a făcut publice toate informaţiile legate de istoria sa financiară din ultimii 12 ani, detaliile demonstrând că a plătit impozite în valoare de 36%. Este o practică devenită precedent şi aproape orice candidat l-a urmat, voluntar sau nu. Tânărul Romney a câştigat mulţi bani în timpul carierei la Bain Capital. Contrar tatălui său, George Romney, el nu a devenit bogat producând bunuri de consum, a făcut avere cu manevre financiare care, după cum susţine tabăra democrată, ar fi trecut în şomaj numeroşi angajaţi şi a dus la faliment alte firme. În timp ce tatăl său este deschis în ce priveşte averea sa, Mitt a făcut totul pentru a o păstra pe a lui secretă. Contra voinţei sale, în calitate de candidat la preşedinţie, este obligat să dezvăluie câteva detalii, cum ar fi faptul că a plătit mai puţine impozite decât majoritatea americanilor.
În prezent, fostul guvernator de Massachusetts este criticat chiar în tabăra sa din cauza refuzului de a ridica vălul de pe declaraţiile sale de venit.
Reversul averii
Actualul preşedinte, democratul Barack Obama, care vizează al doilea mandat la Casa Albă, profită de această fisură şi sugerează că adversarul său este unul dintre acei milionari egoişti deconectaţi de realitatea dură a concetăţenilor săi din clasa de mijloc. Astfel, fructuoasa carieră a omului de afaceri din tabăra republicană devine o piatră de moară în locul atuului de până acum, când Romney susţinea că succesele personale sunt garantul capacităţii sale de a redresa economia americană.
Încăpăţânarea candidatului republican de a nu face publice declaraţiile de venit, numite „tax return”, l-a pus într-o poziţie delicată faţă de opinia publică şi chiar în propria tabără. El a refuzat să se plieze obligativităţii declarării bunurilor şi veniturilor încă din timpul campaniilor de senator în 1994, de guvernator în 2002 şi la preşedinţia americană în 2002. Doar în ianuarie, la presiunea adversarilor săi republicani la primare, a dezvăluit veniturile din 2010 şi previziunile pentru 2011. Aşa s-a aflat că Romney a obţinut beneficii de 21 milioane dolari doar în 2010 şi apoi s-a susţinut că Romney şi soţia sa, Ann, au recurs la subterfugii fiscale şi juridice pentru a plăti impozite mai mici. Dispun de zeci de trusturi în paradisuri fiscale ale căror venituri sunt ţinute secrete.
Romney denunţă „înver-şunarea” clanului Obama de a sabota legitimitatea averii sale şi reuşita în numele unei apărări a clasei de mijloc americane. O strategie care pare eficientă, întrucât de o lună toate discuţiile se învârtesc în jurul finanţelor lui Mitt Romney.
Misterul Sankaty
Mitt Romney este acuzat că a plasat o parte a averii sale în paradisuri fiscale, între care Bermude, pentru a evita să plătească impozite în SUA. În cafenelele din piaţa centrală din Saint-George, capitala istorică a arhipelagului, bărbaţi în bermude şi şosete până la genunchi, beau bere caldă sau rom. Atmosfera este destinsă dar când discuţiile ajung la campania prezidenţială din Statele Unite localnicii sunt deranjaţi.
În Bermude, micul teritoriu britanic de peste mări, turismul nu reprezintă decât 5% din economie. Ceea ce atrage aici banii din străinătate sunt condiţiile fiscale şi serviciile financiare reprezintă 50% din economie.
Polemica actuală din jurul lui Mitt Romney priveşte societatea de investiţii Sankaty Ltd, situată pe o mică străduţă din capitala insulei, Hamilton, la doi paşi de malul mării. Firma a fost transferată pe numele soţiei sale dar a omis să-i dezvăluie existenţa până în 2010. Chiar în Bermude, Sankaty Ltd. rămâne un mister, iar încercările ziariştilor amercani de a afla detalii de la autorităţi au fost în van. „Bermude nu doresc implicarea în polemică” a răspuns un oficial de la Thistle House, un imobil luxos unde firma este înregistrată. Pentru că, „economia noastră se bazează pe finanţa internaţională şi nu dorim să fim consideraţi o destinaţie dubioasă”. Un ziarist a declarat în le Figaro că nu a reuşit să dezlege misterul, fiind dificil să obţii informaţii despre o firmă privată. A aflat doar că Romney nu are nici un avantaj fiscal de la această societate, dar pentru ce să vii în Bermude dacă nu pentru avantajele fiscale?
