La sfârşitul lunii septembrie, maşina în care se aflau doi diplomaţi ai Ambasadei Coreii de Nord la Bucureşti a fost oprită de vameşii din Republica Moldova şi percheziţionată. Ca urmare, ofiţerii de la punctul de trecere a frontierei Leuşeni au găsit în interior aproape 4000 de pachete de ţigări.
Potrivit surselor citate de presa de peste Prut, marfa ar fi trebuit să ajungă în România.
Într-un comunicat preluat de Europa Liberă, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a confirmat faptul că era vorba de un “caz de amploare privind traficul ilicit de mărfuri peste frontieră”. Potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti, la Ambasada Coreii de Nord din România funcţionează cinci diplomaţi, cu tot cu ambasadorul. Cel puţin doi dintre ei ar fi fost deja implicaţi în traficul cu ţigări.
Interesant, după cum vom vedea mai departe, este faptul că reprezentanţii Phenianului în lume sunt obligaţi să facă rost de bani lichizi pentru regim. Prin urmare, totul devine permis.
În primăvara lui 2011, un incident similar celui de la Leuşeni i-a avut ca protagonişti pe doi diplomaţi de la ambasada Coreii de Nord de la Varşovia. Potrivit agenţiei UPI, ei au fost interceptaţi de autorităţile vamale de la Kiev în timp ce încercau să treacă ilegal frontiera dintre Ucraina şi Polonia la bordul unui autoturism încărcat cu 200.000 de pachet de ţigări.
Deşi au încercat să se prevaleze de statutul lor diplomatic pentru a evita să fie percheziţionaţi, cei doi nord-coreeni nu au avut succes. Vameşii aveau proaspăt în minte precedentul creat de alţi doi diplomaţi, în 2009, când au fost prinşi, la frontiera cu Belarus, cu 198 de cartuşe asupra lor.
În noiembrie 2009, agenţia Reuters prezenta un alt caz, dar după acelaşi calapod. Doi diplomaţi nord-coreeni, bărbat şi femeie, au fost arestaţi de vameşii suedezi în timp ce încercau să introducă în ţară 230.000 de pachete de ţigări, burduşite în maşina pe care o conduceau.
Marfa provenea din Rusia, unde cei doi oficiali se aflau la post, iar în momentul în care au fost prinşi de autorităţile din Suedia, femeia şi bărbatul tocmai coborau din feribotul care îi adusese de la Helsinki, Finlanda.
În ciuda faptului că au invocat imunitatea diplomatică, nord-coreenii au fost totuşi ridicaţi de poliţie şi duşi în arest. Suedia este una dintre cele şapte ţări ale Uniunii Europene care au ambasadă la Phenian.
Drogurile şi James Bond
Traficul cu ţigări nu este, însă, singura îndeletnicire ilegală a diplomaţilor Coreii de Nord trimişi la post în ambasadele din toată lumea.
Drogurile sunt, de departe, afacerea cea mai rentabilă.
La începutul acestui an, un articol apărut în martie a.c. pe unul dintre blogurile afiliate The Telegraph începea cu următoarea ironie: “În timp ce restul lumii se uită la filmele cu James Bond pentru a se distra, conducerea comunistă a Coreii de Nord pare că ia notiţe pentru a învăţa cum să devină un geniu al răului”.
Pentru ca, în continuare, articolul apărut pe platforma online amintită să descrie gradul de sofisticare la care a ajuns implicarea în comerţul global cu stupefiante al oficialilor de la Pheninan, sub noul dictator, Kim Jong Un.
Dincolo de alte detalii pe care le conţine dezvăluirea, merită reţinut un pasaj în care blogul The Telegraph preia câteva date apărute în Chosun Ilbo, ziar editat la Seul: “Coreea de Nord a trimis cantităţi mari de droguri la ambasadele sale din ţările est-europene în luna decembrie (a anului 2012 –n.r.) şi le-a ordonat diplomaţilor să vândă stupefiantele până în aprilie (2013), potrivit unei surse diplomatice. Coreea de Nord a ordonat fiecărui diplomat să strângă 300.000 dolari pentru a-şi dovedi loialitatea şi pentru a marca astfel ziua de naştere a fondatorului naţiunii, Kim Il Sung, ce va avea loc pe 15 aprilie. Fiecăreia dintre misiunile diplomatice nord-coreeane de pe glob i s-a cerut să trimită în Coreea de Nord circa 100.000 dolari pe an (…) Diplomaţii cu pricina se plâng adesea de faptul că noul lider, Kim Jong Un, cere prea mult”.
Operaţiuni cu vechime
Dar activităţile ilegale în care sunt implicaţi membri ai corpului diplomatic de la Phenian nu sunt de dată recentă.
De exemplu, citând declaraţiile unui oficial din cadrul Departamentului de Stat, think-tank-ul american, Nautilus Institute, dezvăluie faptul că, din 1977 şi până în 2003, au fost descoperiţi, reţinuţi şi chiar arestaţi zeci de diplomaţi şi oficiali nord-coreeni implicaţi în comerţul exterior al Phenianului.
În absolute toate cazurile de care aminteşte sursa citată era vorba de trafic de droguri pe patru continente, în ţări precum Egipt, Venezuela, India, Germania, Nepal, Suedia, Zambira, Etiopia sau Laos.
Potrivit unor estimări, preluate de presa internaţională, traficul de droguri ar aduce la bugetul Coreei de Nord între o sută şi două sute de milioane de dolari.
O sumă frumuşică şi cu rol vital pentru supravieţuirea regimului autoritar de la Phenian, în condiţiile în care înăsprirea sancţiunilor economice a împins populaţia nord-coreeană să recurgă tot mai mult, indifferent de riscuri, la piaţa neagră a alimentelor.
Pe alţii, peste 25.000 la număr, lipsa hranei, persecuţiile politice şi brutalitatea forţelor de ordine şi a Partidului i-au făcut să treacă ilegal graniţa, în speranţa că vor ajunge în Coreea de Sud.
De reţinut, însă, că numărul celor care au încercat – dar au fost fie împucaţi, fie arestaţi şi trimişi în lagăr – este de câteva ori mai mare decât al celor care au reuşit.
