Moscova s-a declarat ieri „revoltată” după ce Comisia de Relaţii Externe a Senatului SUA a adoptat marţi în unanimitate „Legea Magniţki privind responsabilitatea legală” prin care se autorizează blocarea conturilor americane, blocarea tranzacţiilor în dolari şi refuzul vizelor pentru oficialii ruşi implicaţi în moartea avocatului Serghei Magniţki în închisoare, în 2009.
„Nu doar regretăm, ci suntem de-a dreptul revoltaţi că, în pofida bunului simţ şi a semnalelor pe care le-a transmis şi continuă să le transmită Moscova privind natura contraproductivă a unor astfel de paşi, lucrul la Legea Magniţki continuă”, a declarat adjunctul ministrului de Externe rus, Serghei Riabkov, care a avertizat că implementarea acestei legi va avea efecte „extrem de negative” asupra relaţiilor americano-ruse. Întrebat care va fi riposta rusă, Riabkov a afirmat că este vorba de măsuri simetrice – introducerea unor restricţii ruseşti împotriva unor cetăţeni americani despre care Moscova apreciază că au încălcat drepturile omului – dar şi de „măsuri suplimentare”, fără să precizeze în ce constau acestea.
Ucis în bătaie în închisoare
Serghei Magniţki a fost avocatul companiei de investiţii fianciare Hermitage Capital, la vremea respectivă cel mai mare investitor străin în Rusia, înfiinţată de americanul William Browder. În iunie 2007, un grup de poliţişti conduşi de detectivul Artiom Kuzneţov a efectuat un raid la sediul Hermitage de unde au confiscat sigiliul şi documentele companiei. Ulterior trei companii afiliate Hermitage au fost re-înregistrate, una dintre ele pe numele unui fost deţinut asociat cu bancherul Dmitri Kluiev. Cele trei companii furate lui Browder – care primise din 2005 interdictie de a intra pe teritoriul rus – au cerut 230 de milioane de dolari în returnări de taxe, cerere aprobată de Olga Stepanova, şefa biroului nr. 28 al Fiscului din Moscova. Afacerea a fost supervizată de Andrei Pavlov, avocatul lui Kluiev, în a cărui bancă au şi fost depuşi banii. Spre sfârşitul lui 2007, Magniţki a denunţat frauda şi corupţia poliţiştilor şi, în consecinţă, a fost el însuşi acuzat de evaziune fiscală. Ancheta împotriva lui Magniţki a fost condusă de acelaşi Kuzneţov împreună cu un alt poliţist, Pavel Karpov. Magniţki a fost arestat preventiv în 2008 şi, chiar înainte să împlinească un an de detenţie, a fost găsit mort pe patul infirmeriei închisorii cu răni şi fracturi multiple, ceea ce a alimentat acuzaţiile că avocatul de 37 de ani a fost ucis în bătaie. Vladimir Putin a numit moartea acestuia „o tragedie”, dar poliţiştii au fost exoneraţi de orice vină şi chiar au fost promovaţi în funcţie. Mai mult, la un an de la moartea lui Magniţki, au organizat o conferinţă de presă în care au prezentat concluziile „anchetei” care, au spus ei, demonstra că Magniţki este vinovat.
Marţi, la Washington, Browder a prezentat un film documentar şi o serie de documente care dovedesc că pe parcursul anilor 2007 şi 2008, în timp ce Magniţki suferea în închisoare, membrii „grupului Kluiev” – Kluiev, Pavlov, Stepanova, Kuzneţov şi Karpov – au făcut mai multe vizite împreună la Londra, Istanbul, în Dubai, Cipru şi Elveţia, unde au cheltuit milioane de dolari, în condiţiile în care salariile lor la stat nu depăşeau mai mult de 10.000 de dolari pe an.
Obama ezită
Browder a convins un grup de senatori – atât democraţi, cât şi republicani -, conduşi de fostul candidat la preşedinţie John McCain, să promoveze Legea Magniţki, dar preşedintele Barack Obama s-a arătat rezervat, de teamă să nu distrugă „resetarea” relaţiilor cu Moscova. Casa Albă susţine că legea este redundantă de vreme ce Washingtonul a impus restricţii privind acordarea vizelor unor oficiali ruşi implicaţi în cazul Magniţki, dar, pe de altă parte, a ţinut secrete numele acestora.
