Germanii aleg duminica un nou Bundestag, dupa patru ani de coalitie transpartinica intre conservatori (CDU) si social-democrati (SPD). Dupa o campanie electorala plictisitoare, cancelarul Angela Merkel are toate sansele sa-si pastreze postul. Alegerile nu sunt insa lipsite de miza, pentru ca vor decide cu cine va guverna CDU si, implicit, care vor fi strategiile de redresare economica ale celei mai mari economii europene.
Conform tuturor sondajelor de opinie realizate pana ieri, cancelarul Merkel nu are de ce sa fie nelinistit cu privire la viitorul sau in fruntea guvernului Germaniei. Chiar daca in ultimele saptamani au inceput sa piarda teren, crestin-democratii, alaturi de aliatii lor traditionali din Bavaria, Uniunea Crestin-Sociala, au un avantaj confortabil in sondajele de opinie in fata SPD. Potrivit celui mai recent studiu social-electoral, realizat de institutul Forsa si publicat de Stern, CDU are 35% din intentiile de vot, cu 9 procente mai mult decat SPD, si, in cazul in care nu are loc un cutremur politic greu de imaginat, va fi insarcinat de presedintele Horst Köhler sa formeze guvernul. Intrebarea-cheie a scrutinului este insa cu cine va guverna inca patru ani "fiica pastorului din Est".
Visul cancelarului, declarat inca din 2005, este o alianta electorala cu liberalii din Partidul Democratilor Liberi (FDP), condusi de Guido Westerwelle, insa planurile lui Merkel depind de procentul pe care formatiunea de pe aceeasi parte a esichierului politic il va obtine duminica. Sondajele si numarul mare de nehotarati arata ca acei 13% cu care este creditat FDP ar putea sa nu fie suficiente pentru a rotunji majoritatea de guvernare in Bundestag, astfel ca Merkel s-ar putea vedea din nou in situatia din 2005, cand scorul strans a obligat-o sa intre in "marea coalitie" cu SPD. Ca si in 2005, garantia accesului la fotoliul de cancelar pentru Merkel o reprezinta refuzul SPD de a extinde eventuala alianta cu Verzii pentru a include si Die Linke, partidul de extrema stanga format de fostii comunisti din Germania de Est.
Visul cancelarului
In pofida constantei "Merkel – cancelar", ecuatiile aliantelor postelectorale nu dau acelasi rezultat in privinta politicilor pe care le va promova viitorul guvern de la Berlin. Adepta a guvernarii prin consens, cu un stil politic mai degraba prezidential, Merkel va actiona diferit in functie de alianta in care intra.
Alianta CDU-FDP, formula favorita a mediilor de afaceri, va determina foarte probabil o orientare a Germaniei catre redresarea economica, prin stimularea fiscala a cresterii economice, cu pretul unui deficit bugetar de peste 3% – limita impusa de Tratatul de la Maastricht pentru a asigura stabilitatea monedei europene. Germania s-a angajat prin lege sa respecte acest nivel abia din 2013, iar criza si programele de salvare economica au redus din exigenta Comisiei Europene cu privire la respectarea Pactului de Stabilitate in zona euro.
In Germania, cel mai mare castigator al unei aliante CDU-FDP va fi mediul de afaceri, care, pe langa reducerile fiscale, spera si la cea mai mica relaxare a regulilor ce guverneaza piata muncii, relaxare promovata de FDP. Cu certitudine insa, companiile de utilitati publice si marii furnizori de energie, cum sunt RWE si E.ON, vor fi marii castigatori, pentru ca amanarea inchiderii centralelor nucleare pe care le detin le va intari pozitia pe piata. Producatorii auto sau alte sectoare economice puternic afectate de criza nu vor avea de ce sa se teama cu privire la o ascutire a climatului concurential transnational deoarece criza a schimbat sesizabil nivelul de toleranta fata de protectionism al FDP. Pana ieri adversari ai oricarei forme de protectionism, liberalii au trecut cu multa usurinta peste ajutorul acordat de guvernul german pentru salvarea a 25.000 de locuri de munca la fabricile germane ale Opel, interventie care ar putea insemna intrarea in somaj a angajatilor companiei din Belgia sau Marea Britanie.
Alianta disciplinei financiare
O noua coabitare CDU-SPD va aborda diferit cresterea cheltuielilor publice generate de criza. Coalitia transpartinica ar putea opta pentru acoperirea deficitului bugetar printr-un compromis intre viziunile celor doua partide, care, in plus, va linisti temerile europene cu privire la disciplina financiara din Germania, nu insa si cele privind tentatia Berlinului spre protectionism. Compromisul CDU-SPD ar putea insemna cresterea impozitelor pentru cei cu venituri mai mari si o reducere a cheltuielilor publice. Acest lucru nu va insemna neaparat o prelungire a problemelor economice, pentru ca investitiile masive promise de SPD in domeniul energiilor regenerabile vor fi imbratisate rapid si de CDU, mai ales ca de ele depinde indeplinirea angajamentelor ecologiste asumate de Germania la nivelul UE.
» Vot uninominal si vot proportional
Primele rezultate anuntate in seara alegerilor legislative germane sunt adesea greu de interpretat din cauza unui sistem complex care combina un scrutin uninominal direct cu unul proportional, relateaza AFP.
De asemenea, partidele nu trebuie sa obtina 50% din voturi pentru a forma o majoritate, 48% pot fi suficiente, pentru ca partidele care nu depasesc pragul electoral de 5% nu intra in Bundestag, iar mandatele lor sunt redistribuite formatiunilor care intra. Fiecare dintre cei 62,2 milioane de alegatori dispune de doua voturi pentru Bundestag, Camera inferioara a Parlamentului german, care alege cancelarul. Primul vot serveste la alegerea prin sufragiu direct si uninominal a cate unui deputat pentru fiecare dintre cele 299 de circumscriptii electorale.
Deputat devine candidatul care obtine cele mai multe voturi. Jumatate din deputatii din Bundestag sunt alesi astfel. Cel de-al doilea vot – "Kanzlerstimme", votul cancelarului – determina raportul de forte intre partide si provenienta viitorului sef al guvernului. Prin acest vot, alegatorii aleg una dintre listele de candidati prezentate in fiecare land de partide. Daca un partid are dreptul la 200 de deputati, se verifica mai intai cati a obtinut prin mandate directe, apoi se completeaza cu candidati de pe lista. In cazul in care un partid obtine mai multe mandate directe decat poate pretinde in baza scrutinului proportional, el isi pastreaza mandatele in plus, numarul total al alesilor urmand a fi extins pe perioada legislaturii.
» Al Qaeda ameninta Germania inainte de alegeri
Guvernul german a ridicat nivelul de alerta antiterorism dupa ce Al Qaeda a publicat un mesaj video in care ameninta ca va comite atacuri in Germania dupa alegerile de la sfarsitul acestei saptamani. In inregistrarea de 26 de minute publicata saptamana trecuta, un barbat identificat drept Bekay Harrach, care foloseste pseudonimul Abu Talha si vorbeste in germana, afirma ca daca alegerile din 27 septembrie vor fi castigate de partide care nu se angajeaza sa retraga trupele din Afganistan, Germania va avea parte de "o trezire dureroasa".
Desi nu este deloc populara, desfasurarea trupelor germane in Afganistan este sustinuta de toate partidele politice cu sanse in alegeri, cu exceptia formatiunii de extrema stanga Die Linke.
» Realizarile coabitarii CDU-SPD
Coalitia transpartinica dintre social-democrati si conservatori, impusa de rezultatele alegerilor din 2005, a reusit sa isi duca la indeplinire o serie nesperata de angajamente asumate in momentul preluarii guvernarii. Cu pretul unei campanii electorale plictisitoare, cele doua mari partide germane au preferat gasirea unui compromis in locul unei confruntari de uzura in interiorul guvernului. Inintea izbucnirii crizei economice, guvernul de coalitie a micsorat numarul de someri cu un milion, somajul fiind un fel de hartie de turnesol pentru evaluarea pe care germanii o fac guvernelor lor.
Somajul urmeaza insa sa creasca din cauza crizei economice, chiar daca modul in care criza a fost combatuta este apreciat pozitiv de majoritatea germanilor. Axata pe exporturi, economia germana a fost puternic afectata de scaderea cererii externe. Statisticile federale arata ca intreaga economie se va contracta anul acesta cu 5-6%, un record neegalat din 1945, insa din punct de vedere tehnic recesiunea este inchieiata. Programele guvernamentale de combatere a crizei, in valoare de 585 miliarde euro, si-au facut efectul mai rapid decat se anticipa: Biroul Federal de Statistica a raportat o crestere de 0,3% a PIB-ulului in al doilea trimestru al lui 2009, comparativ cu prima perioada a anului.
