Ceremoniile din acest an au stat sub semnul tentativelor de deturnare, venite din partea fasciştilor maghiari şi români.
Apropierea alegerilor parlamentare şi europarlamentare din Ungaria şi a celor europarlamentare şi prezidenţiale din România a galvanizat tensiunile care renasc în fiecare an de 15 martie, când maghiarii comemorează izbucnirea Revoluţiei de la 1848. În acest an, fasciştii maghiari şi români au încercat să deturneze sensul ceremoniilor publice.
Din fericire, ei au eşuat, iar oamenii simpli şi politicienii moderaţi au făcut apel la frăţietatea dintre români şi maghiari. Tensiunile au atins nivelul maxim încă din data de 10 martie, când mai mulţi extremişti maghiari au provocat altercaţii cu forţele de ordine în cadrul unui marş organizat la Târgu-Mureş. Participanţii la acel marş, mulţi dintre ei membri ai partidului fascist Jobbik, nu au ştiut prea bine de ce au mărşăluit în acea zi, în condiţiile în care, în 1848, revoluţia maghiară a izbucnit la 15 martie în Budapesta. În Transilvania, prima adunare revoluţionară a fost organizată la 25 martie 1848, la Târgu-Mureş, iar la ea au participat deopotrivă lideri maghiari şi români, printre care Avram Iancu şi Alexandru Papiu-Ilarian.
Citeşte şi: MAI: Extremiştii din Jobbik şi Garda Ungară, interzişi pe teritoriul României
Prudenţă la Târgu-Mureş
Ca o consecinţă a violenţelor organizate de extremiştii maghiari, primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, a anunţat că va interzice pe viitor organizarea unor astfel de marşuri. Au urmat demersurile efectuate de Ministerul Afacerilor Interne din România, la sugestia preşedintelui Traian Băsescu, prin care liderii a patru organizaţii neo-naziste sau extremiste din Ungaria, Jobbik, Noua Gardă Maghiară, Oastea Haiducilor şi Mişcarea celor 64 de comitate, au fost declaraţi indezirabili şi au primit interdicţia de a intra în România. Pe 15 martie, la Cluj-Napoca, aproape 1.000 de maghiari au participat la un marş comemorativ al Revoluţiei de la 1848. Numărul lor a fost mai mic decât în alţi ani.
Oamenii au pornit de la biserica romano-catolică Sfântul Mihail, strada Universităţii, până la clădirea fostului hotel Biasini. Participanţii la miting spun că au gânduri de fraternitate faţă de români. ”Noi ne serbăm naţionalitatea în această zi, dar serbarea noastră nu este îndreptată împotriva României sau a românilor. Am mulţi prieteni români şi nimeni nu ar trebui să se simtă jignit de o asemenea sărbătoare”, susţine unul dintre ei. La marşul de la Cluj au participat consulul general al Ungariei, Janos Magda, preşedintele UDMR, deputatul Levente Mate, iar din partea comunităţii româneşti au transmis mesaje de salut primarul Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, precum şi prefectul Gheorghe Vuşcan. Participanţii au defilat cu drapelul Ungariei şi cu un steag secuiesc, însă organizatorii au adus şi drapele româneşti.
Citeşte şi: Este Jobbik agentul Rusiei în Transilvania?
Acest lucru nu a calmat nemulţumirea fasciştilor români. Extremiştii din Noua Dreaptă s-au făcut de râs la Cluj. Ei au cântat versurile poetului comunist Adrian Păunescu, bardul de curte al lui Nicolae Ceauşescu. Apoi, nu au ştiut să spună de ce mărşăluiesc pe 15 martie. Unul dintre liderii grupului a încercat să explice că el serbează pe 15 martie… victoria românilor în Revoluţia de la 1848, deşi capitularea armatei maghiare a avut loc în august 1849 la Şiria!
Aproximativ 100 de persoane cu vederi fasciste au participat la un marş organizat de Noua Dreaptă în centrul Clujului. Legionarii au purtat un drapel naţional de mari dimensiuni, dar şi drapele verzi ale mişcării de extrema dreaptă.
Vicepremierul Ungariei, călare prin oraş
Tot sub semnul divizării a stat şi serbarea din Oradea, acolo unde au organizat ceremonii separate liderul CNMT şi al PPMT, europarlamentarul Laszlo Tokes, şi preşedintele UDMR, vicepremierul României, Hunor Kelemen.
Laszlo Tokes a făcut apel la o împăcare istorică între români şi maghiari, dar a acuzat ceea ce a numit o politică naţionalistă, care ar fi redus numărul maghiarilor din Transilvania.
Ceremonia organizată de PPMT a avut loc dimineaţa. După-amiaza a avut loc ceremonia organizată de UDMR, la care au participat şi liderii partidelor româneşti. Seara, a avut loc o defilare cu torţe a unor maghiari călare, îmbrăcaţi în copii ale unor uniforme de husari, apoi un spectacol la Teatrul din Oradea.
La Târgu-Secuiesc, la ceremonii a luat parte vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, care a defilat călare alături de preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sandor Tamas. Zsolt Semjen a pledat pentru autonomie şi a spus că în regiunea italiană Tirolul de Sud acordarea autonomiei a adus prosperitate. La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat că maghiarii doresc să obţină mai multe drepturi, însă acestea nu sunt în dauna românilor. Un alt oficial maghiar de rang înalt, ministrul delegat pentru Afacerile Externe, Zsolt Nemeth, a participat la ceremoniile organizate în Sfântu Gheorghe.
