Autorităţile egiptene au anunţat arestarea „creierului” violenţelor interreligioase din Cairo, unde confruntările dintre musulmani şi creştini s-au soldat cu 13 morţi şi sute de răniţi.
Confruntările sângeroase dintre copţi (creştinii egipteni) şi salafişti (islamişti radicali) la Cairo suscită temeri privind recrudescenţa violenţei interconfesionale în Egipt. Guvernul a asigurat că va acţiona cu „mână de fier” pentru a apăra securitatea ţării şi va lua măsuri pentru a preveni atacurile asupra locurilor de cult. Armata, depozitara puterii după căderea preşedintelui Hosni Mubarak, a anunţat că va apăra unitatea Egiptului şi va deferi tribunelelor militare cele 190 de persoane arestate în cadrul violenţelor de sâmbătă seara în cartierul popular Imbaba.
Principala bătălie s-a produs în jurul unei biserici atacată de musulmani care au pretins că o creştină era reţinută pentru că încerca să se convertească la islamism. De luni de zile, Egiptul cunoaşte o creştere a tensiunii interreligioase alimentată de polemica din jurul femeilor copte care ar dori să se convertească, dar ar fi închise în biserici. Mai multe manifestaţii au avut loc în ultimele săptămâni la apelul salafiştilor. Una dintre cele mai înalte autorităţi musulmane din Egipt, marele muftiu Ali Gomaa a cerut „să nu se joace nimeni cu securitatea ţării”, avertizând contra „unui război civil din cauza tentativelor în afara legii de a sfida autoritatea statului”, iar media sublinia că „fanatismul religios pune în pericol Egiptul” şi „extremismul dă foc revoluţiei”.
„Atacuri organizate”
Preotul bisericii Sf. Mina, care a fost în centrul violenţelor, declară că egiptenii copţi sunt „ţinta unor atacuri organizate”. Citat de The Telegraph, el susţine că un complot este singura explicaţie posibilă a violenţei care acoperă relaţiile dintre creştini şi musulmani. „Cinci biserici au fost atacate în aceeaşi noapte. Este o mână în spatele acestor atacuri, în interior sau în exterior”.
În Egipt creşte îngrijorarea privind rolul jucat de salafişti după căderea lui Mubarak. Aceştia sunt suspectaţi că se află în spatele atacurilor contra bisericilor copte din Cairo, pentru a a¬limenta tensiunile între creştini şi musulmani. Mulţi musulmani privesc cu teamă ascensiunea fundamentalismului şi serviciile de securitate sunt acuzate că tolerează această tendinţă. Salafiştii consideră că majoritatea musulmanilor adoptă o versiune coruptă a islamului şi susţin că trebuie abandonat în favoarea practicilor religioase datând din vremea profetului pentru instaurarea Califatului. Salafiştii au protestat faţă de uciderea lui Osama bin Laden. De altfel, mulţi militanţi Al Qaida sunt inspiraţi de ideologia salafistă.
Creştinii, marginalizaţi
Copţii reprezintă 6-10% din cele 80 milioane de egipteni şi constituie cea mai importantă comunitate creştină din Orientul Mijlociu. Prezenţi în Egipt din primele vremuri ale creştinismului, ei se simt discriminaţi şi din ce în ce mai marginalizaţi într-o societate în mare parte musulmană sunită. Au fost vizaţi de mai multe atentate, între care cel din Alexandria, de Anul Nou, soldat cu 21 de morţi. Sentimentul de insecuritate s-a agravat după căderea lui Mubarak, când atacurile împotriva creştinilor s-au înmulţit pe fondul unei vizibile ascensiuni a mişcării fundamentaliste salafiste.
