Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică publicat miercuri arată că doar cinci din cele 38 de state semnatare ale Convenţiei Anti-Corupţie, care interzice plata de şpăgi către funcţionari din alte state, au impus sancţiuni în 2010.
Prin Convenţia adoptată în 1999 statele semnatare se angajau să urmărească penal cetăţeni sau companii care ofereau mită funcţionarilor sau oficialilor din alte ţări pentru a obţine contracte cu statul.
În realitate, însă, practicile ilegale sunt doar arareori urmărite penal; astfel, în 2010, Statele Unite au adus în faţa justiţiei opt persoane şi 11 companii, în timp ce Germania a sancţionat trei persoane, Marea Britanie două, iar Franţa şi Elveţia fiecare câte una. În total, în 11 ani, 199 de persoane şi 91 de companii au fost penalizate în 13 dintre statele semnatare – iar 54 de persoane au ajuns în închisoare. 260 de investigaţii sunt încă în curs, iar contra 120 de persoane şi 20 de companii rulează deja procese. Statele Unite se află pe primul loc în acest clasament, sancţionând 48 de persoane şi 27 de companii – adică mai mult de un sfert din cifra totală.
Multe puteri economice importante, printre care India, China şi Rusia, nu au semnat încă tratatul, dar Rusia se pregăteşte să o facă, în timp ce China, Indonezia şi India au adoptat sau sunt pe cale să adopte legi care să interzică mituirea funcţionarilor străini.
Deducere de impozit pentru şpagă
Înainte de adoptarea convenţiei, în diverse state din Europa de Vest, şpăgile date funcţionarilor din alte ţări puteau fi deduse la impozit – practică fericire desfiinţată între timp. Intenţia convenţiei este nu numai de a pune capăt culturii şpăgii, dar şi de a crea condiţii similare pentru companiile din statele membre ale convenţiei în diversele medii de afaceri din state în care mita nu a fost încă eradicată – şi desigur că efectele ar fi cel puţin la fel de benefice şi pentru aceste state.
Lupta este abia la început
Deşi au fost create mai multe iniţiative regionale printre care reţeaua anti-corupţie din Europa de Est şi Asia Centrală, la care participă şi România, mai sunt mulţi paşi de făcut. Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare, Angel Gurria, a declarat că „Statele Unite şi Germania continuă să fie reperele pentru celelalte ţări – însă acestea trebuie să îşi intensifice eforturile” adăugând, însă, că „cu toate că s-au înregistrat mici progrese anul trecut, trebuie să vedem semne mai clare că toate statele semnatare participă activ şi intens, şi investesc resurse semnificative în lupta anti-corupţie”.
Mark Pieth, autorul raportului, vede însă şi o rază de lumină: „faptul că G20 a adoptat un plan de acţiune împotriva corupţiei este şi un rezultat al muncii noastre” – şi, probabil, o dovadă că aceasta nu a fost zadarnică.
