Egiptul a fost întotdeauna una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor din întreaga lume. Istoria puternicei civilizaţii străvechi, misterul piramidelor şi fascinantul Nil erau punctele principale de interes pentru milioane de străini care aduceau o contribuţie majoră la resursele financiare ale statului.
Anul acesta lucrurile s-au schimbat radical datorită conflictelor şi tensiunilor care există în acea zonă şi care au lăsat o gaură în bugetul ţării şi a locuitorilor ei. Deşi acum ţara se îndreaptă spre obţinerea stabilităţii iniţiale şi este posibil ca până la sfârşitul anului să aibă chiar şi un nou conducătorul, finalul perioadei post-revoluţionare rămâne la mâna unui compromis.
5 luni – 3 miliarde pierduţi din turism
Recenta revoluţie, în urma căreia preşedintele Mubarak a fost înlăturat de la putere a fost un eveniment impresionant care i-a adus Egiptului libertate, dar şi foarte multe probleme ecomomice.
În primul rând, schimbările s-au resimţit în cazul turismului, care în 2010 a adus ţării peste 13 miliarde de dolari, respectiv 6 la sută din PIB-ul ţări. Revoluţia a adus micşorarea profitului realizat din turism, care a avut o scădere considerabilă, raportând o pierdere de 3 miliarde de dolari, doar în ultimele 5 luni.
Însă, turismul din Egipt nu a fost singura zona afectată, ci mai multe componente ale economiei au ajuns aproape de colaps. Dintr-o dată, Egiptul fusese marcat cu roşu atât de turişti, cât şi de investitorii străini care erau îngrijoraţi de tensiunile din zonă care se puteau agrava şi răspândi rapid.
Investiţiile din străinătate se opriseră, însă nici în interiorul ţării situaţia nu era favorabilă. Oamenii de afaceri din Egipt erau nesiguri de viitor, aşa că au început să încetinească ritmul activităţilor şi al investiţiilor, iar economia ţării părea menită unui dezastru.
Totuşi, în ultima perioadă există semne pozitive care arată că economia ţării îşi revine treptat, primul pas fiind îmbunătăţirea oportunităţilor turistice a ţării. Astfel, pentru a compensa pierderile suferite, autorităţile au început să încurajeze şi să promoveze turismul intern, dar şi o modalitare inedită de turism, şi anume „turismul revoluţionar”. Se pare că pe harta turistică a Egiptului a mai apărut o nouă destinaţie actractivă în această perioadă, şi anume Piaţa Tahir – epicentrul revoluţie.
„Turismul revoluţionar” îi invită pe străinii să experimenteze senzaţia de a fi aproape de locul în care „egiptenii au schimbat lumea”, precum spune campania iniţiată de compania naţională Egyptair. Unul dintre filmele din cadrul camapniei- Aripile libertăţii revoluţiei egiptene”prezintă înregistrări video ale revoltei urmate de imagini cu plajele de la Marea Roşie, piramidele şi Sfinxul.
Un preşedinte pentru Egipt până la sfârşitul anului
Compromis pare a fi cuvântul care va decide viitorul Egiptului şi dacă ţara va reveni la normalitate până la sfârşitul anului sau nu.
Un pas important în obţinerea stabilităţi politice a fost realizat în martie când a avut loc prezentarea unei „declaraţii constituţionale”, creată cu scopul de a amenda unul dintre articole instaurate în timpul preşedintelul Mubarack.
Acest amendament,, adoptat în 2007 de preşedinte, a stârnit pentru prima dată nemulţumirea poporului deoarece îi permitea fiului lui Mubarack să preia puterea după moartea sa. În urma declaraţiei care a primit acordul a 77% dintre egipteni, în urma referendumului realizat în 19 martie, Egiptul a fost declarat un stat democratic.
De asemenea, acest text propune direcţia evoluţiei politice deoarece stabileşte date orientative pentru realizarea alegerilor parlamentare, urmate de stabilirea unui Comitet care va lucra la Noua Constituţie şi în final alegerile prezidenţiale. Potrivit declaraţiei, până la sfârşitul lunii septembrie se vor organiza alegerile parlamentare, urmând ca până la sfârşitul anului 2011, începutul lui 2012, Egiptul să aibă un nou preşedinte şi să îşi urmeze cursul normal.
Viitorul Egiptului, în mâinile unui compromis
Însă, acest scenariu pozitiv va avea loc numai în cazul în care cele două tabere politice existente în Egipt vor ajunge la o înţelegere în urma dezbaterilor care au loc în această perioadă.
Deşi declaraţia constituţională urmăreşte scoaterea ţării din colaps, unele grupuri politice din Egipt au ignorat adoptarea acestui document. Motivul invocat pentru această poziţie este faptul că în ultima perioadă au început să apară foarte multe partide politice care nu vor avea timp să se dezvolte. Ei susţin că membrii acestor partide sunt cei care au participat la schimbarea realizată în ţară şi au dreptul de a face parte din noul Guvern.
În schimb susţinătorii declaraţiei cred că stabilizarea instituţiilor din ţară trebuie realizată cât mai rapid, iar o astfel de întârziere nu ar fi prielnică pentru dezvoltarea Egiptului. De asemenea, ei afirmă că un partid politic îşi obţine o identitate în câţiva ani, nu luni, iar Egiptul trebuie să fie activ politic. Noul ministrul egiptean de externe, Nabil al Arabi a declarat că există multe cereri de amânare a alegerilor, iar varianta finală a parcursului politc este deocamdată incertă.
Indiferent de poziţia ocupată de grupările politice din Egipt, grupările politice au început discuţiile şi speră ca într-un timp scurt să ajungă la o decizie benefică ţării.
