Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon, care aparţinea companiei British Petroleum, din aprilie 2010, a rămas în istoria Statelor Unite drept cea mai catastrofă ecologică. Totuşi, compania engleză a anunţat că îşi va relua activitatea în Golful Mexic, în ciuda protestelor cercetătorilor, care susţin că cea mai mare parte a petrolului deversat este pe fundul oceanului şi poluează în continuare mediul acvatic.
Cercetări incomode
Samantha Joye este cercetător şi profesor la Universitatea din Georgia.
Când s-a scufundat pentru prima dată cu submarinul în Oceanul Atlantic, la 16 kilometri de locul dezastrului de la Deepwater Horizon, a rămas şocată de ce a văzut: „Dâre groase de noroi învăluiau recifurile de corali rămase aproape pustii. Iar puţinele creaturi care mai trăiau nici nu se fereau din calea submarinului, aşa cum făceau de obicei”, povesteşte cercetătoarea, pentru ziarul britanic „The Guardian”.
Concluzia? „Cred că este destul de clar că petrolul nu a fost extras nici pe departe din Golful Mexic”.
Acum, când Casa Albă şi oficialii guvernamentali lasă în urmă explozia platformei petroliere exploatate de British Petroleum, iar exploatarea va fi reluată, nu este tocmai răspunsul pe care îl aşteaptă toată lumea.
Informaţiile strânse de Joye sunt confirmate şi de alţi cercetători independenţi, care sunt, însă, ignoraţi complet de administraţia Obama.
În mai 2010, la numai o lună de la accident, echipa pe care o conducea Joye a fost prima care a descoperit că, de fapt, în apă s-a scurs o cantitate mult mai mare de petrol şi de gaze decât cea recunoscută oficial. În plus, echipa a descoperit că cea mai mare parte a petrolului deversat a rămas pe fundul oceanului şi că impactul pe termen lung ar putea fi devastator.
După 87 de zile de la explozie, inginerii British Petroleum au reuşit să închidă sonda, astfel că imaginile cu pelicanii cu aripile îmbibate de petrol au dispărut. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu cercetările asupra zonei, remarcă „The Guardian”.
Totuşi, administraţia Obama a început, anul acesta, negocierile cu mai multe companii petroliere, pentru extragerea petrolului din Golful Mexic, susţine ziarul britanic. Senatorii au blocat un amendament care le permitea familiilor celor 11 muncitori morţi în explozie să ceară despăgubiri comparabile cu cele ale unui accident pe uscat.
13 miliarde de dolari, pentru curăţarea oceanului
Compania British Petroleum (BP), în pericol de colaps financiar anul trecut, şi-a revenit. Administratorul fondului de compensaţii pentru victimele exploziei al BP, Ken Feinberg, susţine că mai are foarte puţine despăgubiri de plătit, atât muncitorilor (11 morţi şi 105 răniţi), cât şi altor companii care au suferit pierderi financiare în urma accidentului.
Curăţarea oceanului a costat compania 13 miliarde de dolari şi a fost obligată să plătească şi cercetări în valoare de 500 milioane de dolari. British Petroleum este încă pasibilă de plată: 18 miliarde de dolari, conform unei legi americane, care susţine că, pentru fiecare baril de petrol deversat, o companie trebuie să plătească 3400 dolari.
Totuşi, Ken Feinber a declarat presei că BP îşi va termina de plătit datoriile până la sfârşitul anului 2012.
Pe de altă parte, cercetătorii nu sunt aşa de optimişti. Un purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale Oceanică şi Atmosferice, citat de The Guardian, a spus că nu există nici o garanţie că apele Golfului Mexic vor fi curăţate până în 2012 şi a avertizat că mediul acvatic şi-ar putea reveni în ani de zile.
Aproape 60 de mile de coastă sunt încă poluate cu petrol, a avertizat omul de ştiinţă.
150 de delfini şi 87 de broaşte ţestoase, dintr-o specie pe cale de dispariţie, au murit de când s-a produs accidentul, a declarat Agenţia Oceanică şi Atmosferică, potrivit „The Guardian”.
„Autorităţile nu ştiu cum să reacţioneze în faţa unei asemenea catastrofe”
Totuşi, există oameni de ştiinţă care contestă ipotezele lui Joye. Cercetătoarea Terry Hazen, de la Lawrence Berkeley National Labs, a declarat că nu a găsit nici o urmă de petrol pe fundul oceanului, la şase săptămâni după ce puţul a fost închis. Şi omul de ştiinţă John Kessler, de la Texas A&M, a spus că nu a mai găsit urme ale cantităţilor uriaşe de gaz metan, deversate imediat după accident.
Samantha Joye şi-a început cercetările imediat după accident. Ea a declarat încă de atunci că există petrol depus pe fundul oceanului şi a postat şi fotografii pe Internet. Însă directorul executiv al BP, Tony Hayward, a negat ipoteza lui Joye: „Petrolul este numai la suprafaţă”, declara el presei.
Agenţia Naţională Oceanică şi Atmosferică şi-a păstrat rezervele. Directorul Jane Lubchenco spunea: „Trebuie să mai cercetăm, înainte să sărim la concluzie”.
Totuşi, dincolo de declaraţiile oficiale, Joye povesteşte că a fost asaltată de telefoane de la oficiali şi de la agenţie, care i-au reporşat că a făcut publice informaţiile descoperite de ea.
Cei mai mulţi oameni de ştiinţă explică reacţia autorităţilor prin enormitatea accidentului. Cercetătorii nu au experienţa unei catastofe de asemenea proporţii şi le este greu să estimeze consecinţele pe termen lung asupra mediului, potrivit „The Guardian”.
5 milioane de barili de petrol s-au scurs în apele Golfului Mexic, în primele 86 zile de la producerea accidentului de la Deepwater Horizon, de pe 22 aprilie 2010. 11 oameni au murit şi 105 au fost răniţi.
