Ziarul american The New York Times a dezvăluit dedesubturile operaţiunilor care au dus la localizarea şi omorârea liderului reţelei teroriste Al Qaida, Osama bin Laden – de la începutul sfârşitului, din iulie 2010, până la atacul final, care a avut loc în noaptea de duminică spre luni.
În iulie 2010, divizia CIA din Pakistan a reuşit să ia, în apropierea oraşului Peshawar, urma unei maşini de teren a cărui şofer era bănuit că ar fi unul dintre curierii de încredere ai lui Osama bin Laden. Acesta avea să fie începutul sfârşitului celui mai căutat om din lume: opt luni mai târziu, un comando american format din 79 de soldaţi de elită, aflaţi în patru elicoptere MH-60, se îndrepta către un complex de clădiri din Abbottabad, un oraş situat la puţin mai mult de 100 de kilometri de capitala Pakistanului, Islamabad. 24 dintre soldaţi au descins din elicoptere şi, în urma unui schimb de focuri care a durat 40 de minute, au ucis cinci persoane. Una dintre ele era ţinta misiunii: Osama bin Laden.
În lunile anterioare, sateliţi de spionaj făcuseră nenumărate fotografii clădirii cu trei etaje şi fortificată cu ziduri de beton şi garduri de sârmă ghimpată în care ofiţerii CIA bănuiau – şi sperau – că se afla liderul terorist. Identitatea locatarilor nu a putut fi confirmată prea uşor, deoarece clădirea nu era conectată nici la reţeaua telefonică, nici la internet. Pe 14 martie, directorul CIA, Leon Panetta, a analizat împreună cu viceamiralul William McRaven şi specialiştii serviciilor secrete materialele adunate. Deşi nu existau dovezi clare care să confirme prezenţa lui Bin Laden, s-a decis planificarea unei operaţiuni militare.
Click pe grafic pentru a mări
Cele trei opţiuni ale lui Barack Obama
Lui McRaven, un veteran al operaţiunilor speciale, i-au trebuit câteva săptămâni pentru planificarea atacului. În cele din urmă, el a prezentat trei opţiuni: un asalt cu elicoptere, un atac cu bombardierele B-2, care ar fi şters întregul complex de pe faţa pământului, şi un atac alături de forţele pakistaneze, care ar fi urmat să fie informate cu doar câteva ore înaintea operaţiunilor despre scopul acestora.
Ministrul Apărării, Robert Gates, ar fi preferat varianta a doua – cea a bombelor inteligente -, considerând o operaţiune cu elicoptere prea riscantă. Specialiştii militari au atras atenţia că soluţia lui Gates ar fi fost într-adevăr cea mai sigură, însă identificarea cadavrelor ar fi fost imposibilă. „După atâtea bombe ar rămâne în urmă doar un crater uriaş”, a spus un oficial american citat de New York Times. Preşedintele Barack Obama a optat în cele din urmă pentru atacul cu elicoptere.
Duminică după-amiază, când elicopterele plecate din baza militară Jalalabad din Afganistan au ajuns în Pakistan, preşedintele Barack Obama şi consilierii săi s-au adunat în Situation Room din Casa Albă pentru a urmări operaţiunea, prezentată pas cu pas de Panetta. Autorităţile pakistaneze nu fuseseră informate, aşa că elicopterele trebuiau să intre şi să iasă din Pakistan înainte ca forţele de ordine să se sesizeze.
40 de minute mai târziu, totul se terminase – şi dacă obiectivul operaţiunii nu ar fi fost atât de important, probabil că ea ar fi putut fi numită „de rutină”. Militarii americani au găsit trupul lui Osama bin Laden pe podea, îmbrăcat în haine tradiţionale pakistaneze. Conform oficialilor citaţi de New York Times, soldaţii americani erau pregătiţi să îl aresteze în cazul în care nu ar fi opus rezistenţă.
Una dintre soţiile liderului Al Qaida a confirmat identitatea cadavrului. Membrii comandoului au trimis o fotografie a acestuia la centrul de comandă, de unde un software special a trimis înapoi confirmarea: în proporţie de 95%, cadavrul îi aparţine lui Osama bin Laden. Mai târziu, un test ADN avea să aducă şi cea de-a treia confirmare.
Portavionul Carl Vinson, ultima staţie pentru Bin Laden
Finalul operaţiunii a dat însă palpitaţii americanilor: unul dintre elicoptere nu a mai putut decola din cauza unor probleme tehnice, aşa că soldaţii au decis să îl arunce în aer, pentru ca diversele aparate speciale de comunicare să nu ajungă în mâinile pakistanezilor. Aceştia, ajunşi după decolarea americanilor la locul luptei, „nu aveau nici o idee despre ce se întâmplase”, a declarat John Brennan, consilierul lui Barack Obama pe probleme de terorism. La ora 1.10, elicopterele se îndreptau din nou către Afganistan, ducând la bord şi trupul neînsufleţit al liderului Al Qaida. În urma lor a rămas complexul de clădiri cuprins de flăcări, soţia lui Osama bin Laden şi nouă copii cu vârste cuprinse între 2 şi 12 ani.
Administraţia Obama a decis ca rămăşiţele lumeşti ale lui Osama bin Laden să fie tratate conform tradiţiei musulmane, însă locul de veci pe care l-a ales a fost marea, nu pământul; oficialii americani nu au dorit ca mormântul teroristului să devină un loc de pelerinaj pentru adepţii acestuia.
Trupul a fost transportat pe portavionul Carl Vinson, unde a fost spălat şi învelit într-un cearşaf alb. Apoi a fost aşezat într-un sac de care erau legate greutăţi şi, după ce un ofiţer a citit câteva pasaje religioase, traduse în arabă de un vorbitor nativ, sacul a fost lăsat în apă. Numai o mână de oameni au luat parte la ceremonie, aceştia fiind totodată şi singurii martori ai sfârşitului celui mai căutat om din lume.
