În urmă cu câteva săptămâni, un marş al homosexualilor organizat în Croaţia a fost scena unui atac violent şi plin de ură. Participanţii la paradă vroiau să atragă atenţia asupra situaţiei în care se află lesbienele, homosexualii, bisexuali şi transgenderii, însă ei au fost atacaţi cu brutalitate de sute de persoane.
Numărul agresorilor era mult mai mare decât cel al demonstranţilor şi poliţiei care nu a reuşit să protejeze manifestanţii. Atacul a fost precedat de săptămâni de discursuri pline de ură la adresa homosexualilor, dar şi ameninţări sau incitări la violenţă.
Dreptul la liberă exprimare pentru homosexuali
Parada din Croaţia nu este primul eveniment de acest gen care a avut un final violent, iar exemple de reacţii homofobe se găsesc în foarte multe ţări europene.
În 2010, poliţia din Belgrad, Serbia a fost nevoită să facă eforturi imense pentru a-i proteja pe participanţii la un astfel de eveniment. Totuşi, aproximativ 150 de persoane au fost rănite în timpul confruntărilor, majoritatea fiind poliţişti. Şi în acest caz numărul extremiştilor a fost cu mult mai mare faţă de cel al manifestanţilor.
Prin aceeaşi situaţie au trecut şi persoanele care au participat la parada din Lituania, unde autorităţile au trebuit să trimită un contingent de poliţişti pentru a-i apăra de violenţe.
În ciuda atacurilor puse la cale de extremişti, autorităţile locale recunosc în ultimul timp necesitatea organizării şi protejării evenimentelor de acest gen pentru susţinerea homosexualilor. Persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali) au aceleaşi drepturi ca ceilalţi oamenii, inclusiv dreptul la liberă exprimare.
Faptul că autorităţile au început să recunoască acest lucru este un lucru pozitiv, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre faptul că este nevoie de intervenţia poliţiei de fiecare dată când acest dreptul este pus în aplicare.
Persoanele LGBT, în atenţia Europei
Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului de pe lângă Consiliul Europei crede că este timpul ca europarlamentarii să ia în serios fenomenul homofobiei şi transfobiei şi cauzele lor. El este de părere că primul pas în acestă direcţie este de a recunoaşte că problema este serioasă şi că este nevoie de o acţiune sistematică pentru a promova acceptarea persoanelor LGBT. O altă măsură necesară este combaterea tendinţelor de discriminare împotriva acestor persoane.
„În ultimii ani am monitorizat implementarea drepturilor omului pentru persoanele LGBT în 47 de state membre a Consiliului Europei. Rezultatul l-am publicat într-un raport: Discrimination on grounds of sexual orientation and gender identity in Europe”, spune Thomas Hammarberg.
Raportul prezintă o serie de obstacole care intervin în aplicarea pe deplin a drepturilor omului în cazul acestor persoane. De exemplu, se arată faptul că hărţuirea homofobă şi transfobă la locul de muncă, dar şi tacticile de intimidare a persoanelor LGBT sunt practici comune în toate statele membre.
De asemenea, cinci ţări din Europa au refuzat înregistrarea oficială a unor organizaţii LGBT, iar alte trei ţări au încercat să incrimineze „propaganda şi promovarea homosexualităţii”.
Sinuciderea, singura soluţie pentru izolare
Mai multe cercetări naţionale ce urmăreau studirea efectelor societăţii asupra homosexualilor au arătat că o parte mare din tinerii ce aparţin acestei comunităţi preferă să se sinucidă decât să fie înconjuraţi de ura oamenilor. Ei se simt izolaţi şi excluşi pentru că prietenii şi familia nu le acceptă orientarea şi identitatea sexuală.
Persoanele transgender se confruntă cu probleme deosebit de grave ale încălcării drepturilor omului ce le afectează toate aspectele vieţii. De exemblu, transgenderii care vor ca sexul lor preferat să fie recunoscut legal, trebuie să facă o operaţie de schimbare de sex ce duce la infertilitate. Această regulă este impusă prin lege în 29 de state membre UE. În alte 15 ţării, statul cere ca persoanele transgender să fie şi necăsătorite pentru a obţine acestă recunoaştere oficială. Dacă persoana este căsătorită, un divorţ este obligatoriu, potrivit legii din aceste ţări.
„Politicienii ignoră prea des drepturile omului în cazul persoanelor LGBT atunci când crează legi sau elaborează proiecte legislative. Există unele exemple tulburătoare a dezbaterilor din parlamentele naţionale ce sunt caracterizate de un nivel ridicat de prejudecăţi, părtinire şi informaţii ce nu mai sunt actuale, inclusiv a faptului că homosexualitatea este o boală. Guvernele trebuie să continue reformele legislative şi schimbărie sociale pentru a permite persoanelor LGBT să se bucure pe deplin de drepturile omului, universal recunoscute”, spune Thomas Hammarberg, comisarul pentru drepturile omului de pe lânga Consiliul Europei.
El crede că o monitorizare naţională şi internaţională, realizată inclusiv de organismele pentru egalitate şi birourile Ombudsman-ului va asigura progresul în această situaţie.
„Schimbarea este posibilă numai în cazul în care ţările din Europa vor avea o voinţă politică autentică pentru abordarea acestei probeleme. De asemenea ele trebuie să arate o determinare mai mare decât până acum”, este de părere Thomas Hammarberg.
