» China – cel mai mare detinator de rezerve valutare si unul dintre primii mari consumatori de energie de pe Glob –, alaturi de Rusia, Franta, Japonia, Brazilia si statele producatoare de petrol din Golful Persic, negociaza in secret pentru a schimba moneda in care se efectueaza tranzactiile cu petrol pe pietele mondiale.
» Manevra, stimulata de instabilitatea monedei SUA pe fondul crizei, vizeaza inlocuirea dolarului, pana in 2018, cu un set de devize care va include euro, aurul, yenul sau yuanul.
Potrivit cotidianului britanic "the Independent", apelurile lansate recent de China si Rusia pentru abandonarea dolarului ca moneda a comertului international nu au ramas la stadiul de simpla retorica. Oficiali guvernamentali si guvernatorii bancilor centrale din Rusia, China, Brazilia, dar si din Japonia si Franta – state aliate ale SUA – au avut deja intalniri secrete pentru a pune la punct un nou sistem de tranzactionare a petrolului. Tarile implicate in tratative vor ca din 2018 titeiul sa fie vandut si cumparat pe baza unui cos de monede precum euro, yenul japonez, yuanul chinezesc, aurul si viitoarea moneda unica a Consiliului de Cooperare in Golful Persic.
Dolarul nu mai renteaza
Motivatia imediata a acestei manevre – inca neconfirmata oficial de nici una dintre tarile implicate – nu este greu de identificat. Dupa izbuncnirea crizei economice mondiale, dolarul s-a depreciat fata de devizele statelor care au reusit sa faca fata mai bine furtunii financiare globale. Pentru stimularea economiei si a creditarii, dobanda de referinta platita de Trezoreria SUA a ajuns practic la zero, facand ca titlurile detinute de statele care au rezerve in dolari sa nu mai fie prea rentabile. Mai mult, planurile de salvare a economiei americane, care au marit considerabil deficitul bugetar deja supradimensionat al SUA, ameninta si mai mult stabilitatea dolarului. In aceste conditii, statele producatoare de petrol nu mai vor sa-si vanda marfa contra bancnotei verzi, pentru ca viitorul acesteia nu mai este la fel de sigur ca odinioara.
Cursul instabil al dolarului are efecte nu numai asupra valorii viitoarelor tranzactii cu petrol. si rezervele valutare actuale alcatuite in dolari sunt expuse riscului devalorizarii, iar statele producatoare de petrol sunt de obicei si mari detinatoare de rezerve in dolari. Arabia Saudita impreuna cu Emiratele Arabe Unite, Qatarul si Kuwaitul detin impreuna rezerve de circa 2.000 miliarde dolari.
Resorturile chinezesti
Tot circa 2.000 miliarde dolari se afla si in cuferele bancii centrale a Chinei, insa Beijingul se erijeaza intr-unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai planului de renuntare la dolar din mult mai multe motive. Aflata in expansiune continua de peste 25 de ani, China a dobandit o putere financiara imensa, nu a fost afectata prea mult de criza modiala, iar economia ei se bazeaza pe aproape toate tipurile posibile de export, in afara de materii prime, energie sau noi tehnologii.
Cu dolarii incasati din export – inmultiti considerabil prin mentinerea artificiala a unui curs scazut al yuanului –, China cumpara materii prime, 60% din necesarul de petrol si investeste masiv in titluri emise de Trezoreria SUA. Volatilitatea dolarului si incertitudinile privind economia SUA sunt un risc pentru rezervele chineze. Nici statutul de importator de petrol nu face din China o adepta a dolarului. Majoritatea petrolului este cumparat din Orientul Mijociu si din Rusia, iar materiile prime, din state nedezvoltate din Africa sau Asia. Toate aceste tari cumpara, la randul lor, produse chinezesti, ceea ce face din dolar un element care, de multe ori, complica si scumpeste tranzactiile.
» Aurul, mai scump ca niciodata
Cu toate ca negocierile secrete au fost dezmintite oficial de Rusia, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Kuwait, informatiile privind demersurile de renuntare la dolar au avut efecte imediate asupra cursului monedei americane, care a pierdut teren in fata celorlalte devize si a marit, implicit, preturile pe pietele internationale. Uncia de aur a atins ieri nivelul-record de 1.036,60 dolari, cu peste 4 dolari mai mult fata de recordul din martie anul trecut, cand banca americana Bear Sterns a semnalat primele probleme cauzate de criza. si celelalte materii prime si metale pretioase au crescut, la fel ca si actiunile companiilor miniere. Aprecierea aurului a fost dublata si de cresterea de 0,5% a monedei europene fata de dolar, ca si de o crestere a pretului tranzactiilor futures cu petrol.
