» Comunitatea internationala, Congresul si presa din SUA au reactionat imediat ce presedintele american, Barack Obama, a anuntat noua sa strategie pentru Afganistan, ce include suplimentarea trupelor americane cu 30.000 de soldati, in vederea distrugerii insurectiei talibane.
Presat de o opinie publica ce doreste sa termine cu un razboi lung si insangerat si cu un partid democrat din ce in ce mai sceptic, Obama a explicat decizia de suplimentare a trupelor din Afganistan in numele "interesului national vital" al SUA si a evocat debutul unei retrageri de pe acest front in 2011, evitand sa dea impresia, la Kabul si la Islamabad, ca Washingtonul le poate abandona. Generalul Stanley McChrystal, comandantul fortelor americane si ale NATO in Afganistan, a salutat anuntul, estimand ca ii sunt furnizate "resursele" necesare pentru indeplinirea misiunii sale. Alesii din Congres au sustinut in majoritate decizia presedintelui. Primii care au aplaudat au fost republicanii, care cer de mult timp mai multe trupe in Afganistan, ei criticand insa fixarea unei date de retragere, un semnal forte pentru talibani, care vor astepta plecarea americanilor pentru a prelua teritoriul afgan. Democratii, din ce in ce mai sceptici, au apreciat "o strategie pentru trimiterea trupelor, dar si un plan clar pentru retragerea acestora".
Comunitatea internationala a salutat ieri decizia presedintelui Obama, dar ramane de vazut in ce masura este pregatita sa "imparta povara" cu americanii. Pentru ca Washingtonul nu este singura capitala care are de infruntat opinia publica. Sub presiunea parlamentelor lor, unele state ale NATO au si anuntat data retragerii lor militare, cum este cazul Olandei, in 2010, sau al Canadei, in 2011.
Potrivit cotidianului Le Monde, Obama le-a cerut aliatilor 10.000 de soldati suplimentari, dintre care 2.000 Germaniei, cate 1.500 Frantei si Italiei si 1.000 Marii Britanii. Ieri, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anuntat o contributie de cel putin 5.000 de soldati, dar a cerut aliatilor europeni sa faca mai mult pentru a-si demonstra solidaritatea, insistand asupra dimensiunii politice si lansandu-le un avertisment statelor aliate reticente: "Este vorba de o lupta comuna, trebuie sa o ducem la capat". Premierul britanic, Gordon Brown, a chemat aliatii sa se uneasca in spatele strategiei lui Obama, confirmand trimiterea a 500 de soldati in plus in Afganistan.
Insa Germania, Franta si Australia au reactionat ezitant, in timp ce Italia, Spania si Polonia ar putea sa trimita trupe. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a subliniat ca "Franta va ramane ferm angajata alaturi de aliati atat timp cat va fi necesar, alaturi de poporul afgan", dar fara sa anunte o suplimentare a trupelor existente. Iar Berlinul a repetat ca nu va lua nici o decizie inaintea conferintei pentru Afganistan de la finele lunii ianuarie 2010. Daca Australia a refuzat suplimentarea trupelor sale, Japonia si-a reafirmat angajamentul de a furniza un ajutor nemilitar pentru reconstructie.
» Pakistanul, optimist
Trimiterea de noi intariri americane in Afganistan a fost primita cu usurare in Pakistan, care se teme de un nou aflux de islamisti extremisti in zonele sale frontaliere, unde armata lupta cu talibanii aliati cu Al Qaeda, responsabili de un val sangeros de atentate. Obama, care de trei luni are consultari stranse cu statul sau major si inalti responsabili ai administratiei, a mentionat importanta unui "parteneriat eficient" cu Pakistanul, unul dintre cele trei "elemente-cheie" ale strategiei sale militare. Marea problema a Pakistanului este insa alta, sustin expertii, aratand cu degetul spre New Delhi, inamicul istoric al Islamabadului. Pakistanezii sunt nervosi la perspectiva ca SUA vor pleca din Afganistan si India va umple golul.
