Era post-Gaddafi a început ieri la Paris, unde preşedintele Nicolas Sarkozy a organizat reuniunea internaţională de susţinere a „Libiei libere”. Semnele de recunoaştere s-au înmulţit pentru noile autorităţi de la Tripoli care aşteaptă de la comunitatea internaţională acte concrete pentru a lansa tranziţia politică şi reconstrucţia ţării, bombardată de şase luni.
Înaintea reuniunii, cotidianul francez Liberation a publicat o scrisoare, datată 3 aprilie, potrivit căreia Consiliul naţional de Tranziţie (CNT) – organismul politic al insurgenţilor libieni – a promis să atribuie Franţei „35% din petrolul brut al Libiei în schimbul susţinerii totale şi permanente a Consiliului nostru”. Şeful diplomaţiei franceze, Alain Jupee, a declarat la postul RTL că nu ştie despre o astfel de scrisoare, dar „CNT a spus foarte oficial că în reconstrucţie se va adresa în mod preferenţial celor care l-au susţinut, ceea ce mi se pare logic şi just”. De la Londra, reprezentantul CNT a asigurat că viitoarele contracte de ex-ploatare a petrolului libian vor fi acordate „pe bază de merit şi nu pe favoritism politic”. Trebuie amintit că preşedintele Nicolas Sarkozy a fost primul şef de stat care a recunoscut CNT.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a anunţat ieri la Paris, înaintea deschiderii reuniunii, că UE a ridicat sancţiunile pentru 28 de „entităţi economice” libiene pentru a ajuta redemararea economiei ţării.
Colonelul Gaddafi, refuzat de Algeria
Potrivit cotidianului El-Watan, fostul lider libian Muammar Gaddafi a încercat să negocieze cu autorităţile algeriene să intre în Algeria din localitatea de frontieră Ghadames, unde se afla cu familia. Colonelul şi fiii săi aflaţi încă în viaţă au dispărut de la căderea capitalei în mâna insurgenţilor şi pe capul său a fost pusă o recompensă. Ziarul citează surse apropiate preşedinţiei algeriene care susţin că Muammar Gaddafi a încercat să vorbească la telefon cu preşedintele Buteflika, dar acesta a refuzat.
