La Cluj-Napoca a aparut volumul VI al Anuarului de Istorie Orala, editat de Institutul cu acelasi nume din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai”. Continand 12 studii semnate de colaboratori ai institutiei respective, volumul, care are 415 pagini, continua preocuparile privind etalarea realitatilor din epoca de trista amintire, a deceniilor comuniste, inserand titluri precum: "Procesul de comunizare a universitati clujene in memoria studentilor (1945-1948)”, de Ionut Tene; "Formatiuni din rezistenta armatei anticomunista din sudul Moldovei (1945-1958)”, de Dorin Dobrincu; "Biografii exemplare din perioada rezistentei Bisericii Greco-catolice din Nord-Vestul Transilvaniei” de Maria Ratiu; s.a.m.d.
Nu putem sa nu ne oprim la exceptionalul editorial semnat de prof. univ. dr. Doru Radosav – directorul Institutului de Istorie Orala si coordonatorul publicatiei – intitulat "O "sensibilitate sudica" a memoriei si oralitatii”, text care ne introduce intr-o lume mai putin cunoscuta la noi. "Acolo, in France Midi – scrie auto-rul – se petrece o deambulatie sui-generis intr-o "gradina a deliciilor", pe traseul memorie-oralitate-istorie…”, incitandu-ne la o lectura… delicioasa.
De asemenea, a vazut lumina tiparului un nou numar al revistei "Memoria”, editata de Fundatia culturala cu acelasi nume. Si de data aceasta, in paginile publicatiei gasim texte din Transilvania si Banat: „Imagine creatiei enesciene”, de Cornel Taranu; "Insemnari despre inchisorile mele”, de Vasile Tanase (98 de ani); "Deplorabila soarta a svabilor din comuna Biled” (Timis – n. r.), de Franz Schuttack etc. Sunt articole care completeaza imaginea a ceea ce a fost regimul comunist pentru Romania si poporul sau, dar unde, datorita rezistentei darze a "fostilor” strecurati in diferite organe de stat, nu a avut loc un proces autentic al comunismului.
In fine, ne oprim la revista "Apostrof”, nr. 1 din acest an, care, intre alte texte de mare actualitate si frumusete intrinseca (Dosarul Georgeta Horodinca), publica si o ancheta in randurile scriitorilor pe tema: „Relatia scriitor-editor, un parteneriat real?”. Ancheta din care spicuim din textul a doua raspunsuri, drept invitatie la lectura pentru cititorii publicatiei:
Stefan Borbeli, Cluj-Napoca: „In Romania de azi, daca vrei sa fii un autor cu capul pe umeri si cu mintea eliberata de tristeti sau melancolii mistuitoare, trebuie sa pornesti de la ideea ca actul de cultura nu are pret: ca nu te vei imbogati scriind carti, ca volumele tale au un circuit economic incontrolabil si ca intotdeauna gestul de a ti se edita cartile reprezinta intr-o pagina trecuta pururi, indiferent cat tragi de baierele ei, prea mica…”.
Cornel Ungureanu-Timisoara: „Ei, editor ideal!!! Sigur, ar trebui sa existe, in visurile mele, si un om care sa stie ce vreau sa fac si ceea ce pot sa fac bine, un ins cu care sa am dialog zilnic despre nevoile culturii romane si despre pietele internationale, un suporter in care sa am totala incredere (sa taie randuri, pagini, capitole, sa mizeze pe faptul ca voi apuca, sanatos, 90 de ani, iar la 90 de ani ai mei, el va tipari editia a X-a, aniversara, a cartii mele "Geopolitica literaturii"…”.
Intreaga ancheta poate contura un adevarat program pe care scriitorii il propun plecand de la numeroase constatari regretabile si triste in aceasta relatie, viciata de o tranzitie pacatoasa in care fondurile alocate pentru cultura se diminueaza de la an la an.
Vorba domnului Stefan Borbely: „In Romania de azi, daca vrei cu tot dinadinsul sa iti mentii normalitatea de gandire si de sensibilitate ca om de cultura, trebuie sa inveti sa te multumesti cu putin (…) Trebuie sa inveti din timp aceasta stiinta a derivei, sa i te abandonezi cu o lentoare lasciva, aproape oblomoviana, fiindca in caz contrar nervi si sistemul – anticultural prin calitatea in doielnica a oamenilor care il edifica si il conduc astazi de la timona – te strivesc imediat”.
