Cele mai vechi obiecte folosite în salinele din Europa au fost aduse pe Dealul Florilor din Baia Mare. Până la sfârşitul acestui an, într-o expoziţie-eveniment prezentată de Muzeul de Etnografie din municipiul maramureşean pot fi văzute piese folosite în urmă cu sute de ani la extracţia, transportul şi păstrarea „aurului alb”, cum era denumită sarea în urmă cu câteva secole.
Expoziţia „Sarea, timpul şi omul” scoate la lumina prezentului sărăriţe, cumpăne şi obiecte arhaice de extracţie a sării (crivacuri, ciocane de piatră, dălţi). Sarea era odinioară un produs atât de preţios, încât era „proprietate domnească”. Exploatatorul şi proprietarul pământului primeau doar dreptul la dijmă.
Mine cu vechime
În Maramureş, în apropiere de Valea Sărată, în anul 1831, au fost descoperite primele mine de sare. Directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, Gheorghe Robescu, gazda expoziţiei, spune că, în judeţ, cele mai vechi mine de sare sunt cele de la Coştiui, atestată documentar în 1353, şi Ocna Sugatag, datată doi ani mai târziu. „Cele două zăcăminte din actualele staţiuni balneo-climaterice au fost exploatate o lungă perioadă. De pildă, cea de la Coştiui şi-a încetat activitatea în anul 1935”, a declarat Robescu.
Muzeograful Janeta Ciocan a atras atenţia asupra unor exponate deosebite prezentate în cadrul expoziţiei din Baia Mare. „Sunt câteva piese datate, cum este cumpăna de la 1736, care are înscrisă pe ea şi numele celui care a realizat-o, şi câteva sărăriţe din nordul ţării, specifice Ţării Maramureşului, Ţării Chioarului şi Ţării Lăpuşului”, a explicat muzeograful băimărean.
Expoziţia care reuneşte cele mai vechi vestigii arheologice din Europa legate de exploatarea sării poate fi vizitată până la sfârşitul acestui an, la Muzeul de Etnografie din Baia Mare.
