Săpăturile edilitare desfăşurate în această perioadă în Constanţa au scos la lumină noi descoperiri străvechi. Chiar în zona din faţa porţilor de intrare în parcul Primăriei, la mică adâncime de la suprafaţa asfaltului, arheologii au găsit un segment de zid, datat din perioada romană târzie.
Se poate vedea, astfel, parte din zidul de apărare al fostei cetăţi Tomis, iar în dreptul intersecţiei cu strada Siretului s-a găsit partea care închidea acest traseu de ziduri de apărare.
Ornamente antice scoase la suprafaţă
Mai mult decât atât, în dreptul porţii de intrare în fortăreaţa tomitană, cea de lângă Teatrul de Stat, pot fi zărite fragmente de calcar care alcătuiau un mare capitel de pilastru cu o splendidă decoraţie de epocă romană, de la sfârşitul sec III. d Hr.
Toate pietrele descoperite provin de la dărâmătura vechii porţi flancată de două turnuri patrulatere. „Având în vedere că toată această dărâmătură apare mai jos decât pavajul porţii presupunem că în dreptul ei se afla cel puţin un şanţ de apărare. Trebuie să mai săpăm, să vedem pe ce stau toate aceste pietre”, a precizat arheolog al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Octavian Mitroi. În zonă, specialiştii au mai găst şi fragmente de marmură de la membre de arhitectură refolosite cu ocazia construirii zidului de incintă.
Imediat ce va fi posibil, arheologii vor scoate din pământ toate bucăţile. Cele nedecorate vor fi refolosite la reconstituiri parţiale, restaurări de ziduri de incintă, iar cele decorate vor fi restaurate. „Acest capitel de pilastru este spart în trei fragmente.
După ce le vom lipi, le vom pune cap la cap, va fi expus, sperăm noi, tot aici, în parcul arheologic care urmează să treacă printr-o reabilitare la rândul lui”, mai spune Octavian Mitroi. Precizăm faptul că pilastru reprezintă un fel de coloană de zidărie cu un profil rectangular. Dacă proiectul municipalităţii se va concretiza, tot în parcul arheologic vor fi aşezate, la loc de cinste, şi segmentele de zid de incintă de pe trotuarul bulevardului Ferdinand.
Camerele cu sistem de încălzire pe sub pardoseală –un lux pentru strămoşi
Reamintim faptul că, tot în acest an, cu prilejul unor lucrări de schimbare a reţelei de conductă pentru apă şi canal, în peninsula Ovidiu, aproape de Catedrala Arhiepiscopală “Petru şi Pavel”, au fost găsite fragmente ale unei clădiri antice, din perioada romano-bizantină.
Inedit la recenta descoperire este faptul că această construcţie a fost dotată cu un sistem de încălzire pe sub pardoseală. “Nu oricine îşi permitea acest lucru. Trebuia să ai o anumită stare materială. Camera care se dorea să fie dotată cu aşa ceva avea podeaua înălţată până la aproximativ 1m de fundul săpăturii. Deci era suspendată pe nişte colonete de cărămidă, foarte dese, care preluau greutatea acelei podele.
În felul acesta, sub podea exista un spaţiu gol. La marginea clădirii era un cuptor prefurnium unde se făcea focul. Aerul cald şi fumul rezultat în urma arderii de combustibil în acel cuptor circulau pe sub pardoseală, în acel spaţiu gol, iar fumul era evacuat prin nişte tuburi de ceramică încastrate în pereţi, cu nişte găuri prin care se comunica cu acel spaţiu de sub pardoseală”, explică Octavian Mitroi principiul acestei instalaţii de încălzire. Planul Primăriei Constanţa de reabilitare a centrului istoric are în vedere şi expunerea zidurilor extrem de robuste găsite în peninsula Ovidiu.
Specialiştii subliniază că doar întâmplător vor mai putea descoperi urme arheologice din trecut din cauza suprapunerii actualului oraş peste cetatea Tomis, care a dăinuit 1200 de ani. „Este imposibil de deschis cercetare sistematică a acestui sit. Tot cu ocazia unor lucrări edilitare sau de construcţie avem ocazia să mai ştergem câteva pete albe de pe harta arheologică a Constanţei”, apreciază reprezentantul Muzeului de Istorie Naţională şi de Arheologie din Constanţa.
