Wilhelm Dietrich a creat, în Pădurea Făgetului, de lângă oraş, un „parc de mângâiat animale”.
Un sătuc de la marginea Clujului, ascuns printre dealuri şi de braţele înverzite ale Pădurii Făgetului, ascunde un adevărat miracol turistic. Sălicea adăposteşte o adevărată colonie de saşi, germani şi austrieci. Dacă un austriac pasionat de cai a construit o serie de case realizate în stil tradiţional şi acoperite cu stuf, precum şi o fermă de creştere a cailor, un sas ardelean, născut pe Valea Hârtibaciului a construit un parc zoo. Sau, mai bine zis, un parc de mângâiat animale, după cum se exprimă plastic Wilhelm Dietrich, cel care a revenit în România plin de entuziasm şi cu o hotărâre care învins toate piedicile ridicate de birocraţia românească. În zonă, de curând, au apărut alte două afaceri cu capital german. Este vorba de un teren de minigolf pentru copii, dar care include numeroase alte aparate destinate copiilor, precum şi un parc de rulote, de unde clujenii îşi pot închiria sau cumpăra o locuinţă pe roţi.
Povestea unei mori de vânt
Wilhelm Dietrich spune că, de fapt, nu a rupt legăturile cu România nici în perioada în care era stabilit în Germania. „Eu tot timpul am avut afaceri cu România, pentru că am avut o firmă de transport. Aduceam oameni, aduceam colete… Şi aşa, după 23 de ani, mi-am regăsit marea dragoste din tinereţe. Ea era divorţată, am divorţat şi eu şi m-am stabilit la Cluj”, povesteşte sasul clujean. La început, Wilhelm Dietrich s-a gândit să îşi construiască o pensiune. Concret, el ar fi vrut să ridice o moară de vânt în stil olandez, înaltă de 20 de metri. Însă nu a reuşit să obţină avizul necesar de la Ordinul Arhitecţilor din România, care i-a comunicat că această moară nu s-ar încadra în arhitectura zonală.
„Care arhitectură zonală? Aici nu era nimic construit când am început eu…” ridică din umeri, nedumerit, Wilhelm Dietrich. Cum fără avizul Ordinului Arhitecţilor nu putea primi fonduri europene, el a „pus la index” ideea, pe care acum ar vrea să o realizeze pe banii săi. Wilhelm Dietrich este nepotul unui morar şi a copilărit într-o moară, aşa că ideea construirii morii de vânt ar fi ca un soi de căutare a rădăcinilor sale. El spune că a ales să investească în Sălicea pentru că dintotdeauna i-a plăcut această zonă. „Am început să caut din 2008, dar preţurile erau mult prea mari, criza era abia la început”, spune sasul întors în Transilvania. Apoi, Wilhelm Dietrich a primit o ofertă de nerefuzat, din partea unei agenţii imobiliare, care i-a găsit o suprafaţă de teren la un preţ foarte bun. Aşa că a decis să cumpere rapid parcela de teren şi să înceapă munca. Din cauza dificultăţii de a obţine bani pentru construirea unei pensiuni, el a pornit cu parcul de animale.
„În primăvara lui 2009 am început să tăiem spinii şi frunză la câini”, râde cu poftă sasul care s-a întors în Transilvania. Împreună cu un angajat, a început să amenajeze primele ţarcuri. La început, erau animale uşor de găsit, precum iepuraşi, găini ori fazani. Wilhelm Dietrich era în fiecare duminică prezent la târgurile de animale, ca să îşi găsească „chiriaşi” pentru parcul său zoo. „Era greu, nici o raţă nu aveai de unde să cumperi”, rememorează începutul. Apoi, el a cumpărat cerbi lopătari din Germania. În prezent, are 36 de exemplare şi vrea să crească efectivele, ca să poată să vândă apoi şi altora aceşti cerbi. În anul 2010, Wilhelm Dietrich a organizat o petrecere la care au participat mai mulţi oameni de afaceri germani, apoi vestea despre frumuseţea parcului zoo s-a răspândit fulgerător. Apoi, clujenii au început să facă donaţii în animale parcului zoo. Au adus peruşi, broaşte ţestoase, iepuraşi ori porcuşori de Guineea. În prezent, în parcul zoo se află 40 de specii de animale, inclusiv unele mai puţin întâlnite în România, cum ar fi muflonii ori lamele andine. Iar numărul animalelor a ajuns la circa 300, după ce iepuraşii au scăpat din ţarcul lor şi s-au înmulţit în interiorul parcului. Oricum, iepuraşii rămân cele mai îndrăgite animale. „Mie îmi plac toate animalele de aici. Însă acasă aş lua iepuraşii, care sunt foarte drăgălaşi”, spune Maria, una dintre fetiţele care a vizitat parcul zoo.
Planuri de viitor
Wilhelm Dietrich nu vrea să se oprească aici. El doreşte să scrie o nouă cerere de finanţare şi să amenajeze o mică pensiune în zonă. Printre altele, această pensiune va fi alimentată cu curent electric produs de eoliene şi de panouri fotovoltaice, astfel că numeroşii turişti care vin din afara Clujului vor avea unde să îşi petreacă noaptea. Iar parcul zoo din Sălicea se bucură de mare succes. Wilhelm Dietrich se aştepta la circa 15.000 – 20.000 de vizitatori pe an. Însă anul trecut a ajuns la 40.000 de vizitatori, iar în acest an deja a depăşit totalul vizitatorilor de anul trecut. Iar după ce va fi gata pensiunea, sasul ardelean va construi, pe banii săi, şi moara de vânt pe care o visează.
Trenuleţ şi călărie
Copiii care vizitează parcul zoo din Sălicea au mai multe posibilităţi de a se distra. Pe lângă joaca cu animalele, ei au posibilitatea să se plimbe cu un trenuleţ adus special din Germania. O altă posibilitate este călăria pe poneii din parc, foarte blânzi şi foarte prietenoşi cu copii.
