Printre cele mai vizitate obiective se numără castelul regal de la Săvârşin.
Judeţul Arad este tranzitat în fiecare vară de zeci de mii de cetăţeni străini, care fie că vin în România în scop turistic, fie că sunt români, care s-au stabilit în străinătate şi se întorc acasă. Mulţi dintre ei opresc şi vizitează obiective turistice situate pe DN 7. Mănăstirea franciscană de la Radna, Cetatea Şoimoş, Castelul de la Săvârşin sunt cele mai căutate destinaţii turistice „de şosea”.
Mănăstirea franciscană şi icoana făcătoare de minuni
Turiştii opresc la Mănăstirea franciscană de la Radna, pe raza oraşului Lipova şi se roagă la icoana făcătoare de minuni. Mănăstirea se află chiar la şosea, pe DN 7, şi atrage anual mii de turişti ocazionali.
Prima biserică a fost construită la Radna în 1520. În anul 1695, a fost incendiată de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scăpat neatinsă o singură icoană, făcătoare de minuni. Biserica actuală, monumentală, a fost construită în anul 1756. Are 60 metri lungime, 20 metri lăţime şi 21 metri înălţime, turnurile bisericii urcând spre cer până la 67 metri. După 1948, pelerinajele la această mănăstire, devenite tradiţionale, au fost interzise. Anul 1990 însă a adus un nou început pentru viaţa religioasă în jurul vechii mănăstiri. Pelerinajele au fost reluate, de Sfânta Maria Mare, când mii de oameni se adună pentru a se ruga la mănăstirea Radna. Slujbele sunt oficiate în mai multe limbi, inclusiv în limba română. În spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un Drum al Crucii, urcat de pelerini şi credincioşi la marile sărbători creştine. „Sunt cetăţean german şi vin în fiecare an în România. Opresc la mănăstirea Radna şi împreună cu familia ne rugăm la icoana făcătoare de minuni”, a declarat un bărbat care a plecat din România în Germania înainte de 1989. Peste Mureş, la Lipova se află Bazarul turcesc, o altă atracţie turistică, şi la doar câţiva kilometri, staţiunea Băile Lipova.
Cetatea Şoimoş, cetatea misterelor şi comorilor
În vârful unui deal de la marginea şoselei la Lipova se află cetatea Şoimoş. Turiştii opresc pe marginea drumui şi urcă dealul să vadă una dintre cele mai spectaculoase cetăţi din judeţul Arad. Legenda spune că între cetăţile de la Şoimoş şi Şiria ar fi tuneluri secrete şi mulţi sunt cei care le caută, deoarece în acele tuneluri s-ar afla o ascunsă o adevărată comoară. Unii vorbesc despre aurul dacic, alţii despre aurul nobilimii care a fugit din calea turcilor, iar nobilii au fost omorâţi de armata otomană.
Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea de către o familie nobiliară. Rolul ei s-a manifestat în conjunctura în care s-a derulat mişcarea centrifugă a Transilvaniei şi a vestului Ungariei, sub autoritatea voievodului Ladislau Kan. În 1335 a devenit cetate regală, iar pe timp de pace a fost păzită de doar 12 ostaşi. În 1453, Şoimoşul a ajuns în stăpânirea lui Ioan de Hunedoara, care a executat importante lucrări de reconstrucţie, iar cetatea a fost aproape total refăcută. La cetate au muncit constructori italieni, care au modernizat-o conform cerinţelor acelei perioade. În vara lui 1514, cetatea a fost asediată de către răsculaţii lui Gheorghe Doja, pentru ca în perioada 1541-1542 să devină reşedinţa princiară a văduvei lui Ioan Zapolya, regina Izabella. Câţiva ani mai târziu a fost ocupată de turci şi a fost eliberată în 1595, iar pentru scurt timp, la 1599, cetatea a fost ocupată de armatele lui Mihai Viteazul. Gabriel Bethlen a cedat-o turcilor şi cetatea a rămas în „mâinile” lor până în 26 martie 1688, când a fost cucerită de către trupele austriece. Un secol mai târziu, autorităţile austriece au ordonat părăsirea şi demolarea cetăţii. Dar cetatea a rămas şi localnicii spun că numărul turiştilor din ultima perioadă este în creştere. „Vin mulţi, în ultima vreme tot mai mulţi turişti. Eu cred că sunt căutători de comori, dar mulţi vin să vadă şi întreabă unde sunt tunelele secrete”, a declarat Ionel Martin, localnic.
Castelul regal de la Săvârşin
Turiştii străini sunt fascinaţi de castele şi nu ratează Castelul regal de la Săvârşin. Acesta se află chiar pe marginea DN 7, iar şansa turiştilor de a se întâlni cu Regele sau cu principesa Margareta, este extrem de mare. Regele Mihai I conduce maşina şi vizitează zona, atunci când vine la Săvârşin.
Castelul de la Săvârşin a fost construit în secolul al XVII-lea. Arhiva castelului a fost distrusă de două incendii, care au mistuit toate actele, dar în arhiva de la Budapesta există acte care atestă că această construcţie, care ulterior va deveni castel regal, a fost construită în jurul anului 1650 şi a fost iniţial un conac de vânătoare al familiei nobiliare Foray. Ivan Foray a vizitat Africa şi la întoarcere a adus la Săvârşin arbori şi plante exotice pe care le-a plantat în parcul din jurul castelului. În timpul răscoalei moţilor conduşi de Horea, Cloşca şi Crişan castelul a fost incendiat şi parţial distrus. Contele Andrei Foray a reclădit şi modernizat castelul. Una dintre nepoatele sale s-a căsătorit cu contele Carol Hunyady. Castelul de la Săvârşin a fost păstrat până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când, după moartea contelui Hunyady, domeniul a intrat în proprietatea „Societăţii Anonime Corvin”, care a avut ca acţionar principal pe contele Anton Mocsony.
Proprietatea Regelui
Acesta a vândut castelul familiei regale, care a renovat proprietatea de la Săvârşin şi a transformat-o într-unul dintre cele mai frumoase castele de pe Valea Mureşului. În perioada comunistă, castelul de la Săvârşin a intrat în proprietatea statului, când o parte a obiectelor de artă au ajuns la Muzeu, iar altă parte, au dispărut. A ajuns casă de protocol pentru familia Ceauşescu, apoi a fost lăsat să se degradeze. Au fost păstrate intacte câteva decoraţiuni, inclusiv baia reginei mame. După 1990 castelul a fost administrat de Regia Protocolului de Stat până în 2001, când a revenit din nou în proprietatea regelui Mihai I. Castelul este înconjurat de un parc prevăzut cu lac şi debarcader, iar parcul este amenajat de specialişti.
