Oraşul Ineu are un pitoresc aparte, care, însă, nu este suficient pus în valoare.
Ineul are un potenţial turistic puţin exploatat. În apropierea oraşului se află Pădurea Rovina, cu o poiană de narcise, o zonă protejată de şase hectare. Şase lacuri de pescuit, cu o suprafaţă totală de peste 400 de hectare, atrag pescarii din vestul ţării. Cetatea Ineului, locul pe unde a trecut Mihai Viteazul la vremea sa, este atracţia zonei şi este vizitată anual de mii de persoane. Ineul a fost prezentat prima oară în lucrarea Seyahatname a vestitului călător turc Evlia Celebi, care l-a vizitat în vara anului 1660. Acţiunea din celebrul roman „Moara cu noroc”, a scriitorului arădean Ioan Slavici, se desfăşoară tot în zona Ineului.
Ineul, locuit de mii de ani
Ineul, un oraş de pe malurile Crişului Alb se află situat în apropierea Ţării Zărandului. La trei kilometri este Dealul Viilor, de origine vulcanică, unde locuitorii şi-au construit cabane şi vile de vacanţă. Arheologii au descoperit un vârf de lance şi o barcă monoxilă, ceea ce atestă existenţa omului încă din epoca bronzului în zona Ineului. Au fost găsite monede din perioada preromană, care arată clar că la Ineu a existat o viaţă ecomonică puternică. După cucerirea Daciei de către romani, în zona Crişanei au locuit dacii liberi. Bucăţi dintr-un zid al unui fost castru roman au fost găsite exact în zona actualei cetăţi a Ineului. Mulţi locuitori ai oraşului s-au alăturat răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja. În anul 1848, în apropiere de Ineu, revoluţionarii maghiari au depus armele în faţa armatelor conduse de către un general rus. Ineuanii au participat activ la făurirea Unirii de la 1918. O delegaţie numeroasă a plecat la Alba Iulia, unde ineuanii s-au alăturat celor care au cerut unirea cu Ţara Mamă.
Cetatea Ineului, locul de popas al lui Mihai Viteazul
Cetatea Ineului este situată chiar în centrul oraşului. Nu a mai fost restaurată de mult timp, dar atrage turiştii care vin la Ineu să vadă fortăreaţa prin care a trecut Mihai Viteazul. Prima atestare documentară a cetăţii Ineului, ridicată în centrul unui cnezat românesc, a fost în anul 1295. Aproape un secol mai târziu, familia Losonczi a primit moşia Ineu şi a început construcţia unei noi cetăţi. În 1472 este prima atestare documentară a unui castelan la Ineu, dar în 1554 cetatea a devenit centru de sangeac otoman. În 1595, armatele ardelene au căutat să recucerească Câmpia Aradului, iar în 22 octombrie 1595 garnizoana otomană de la Ineu a fost silită să capituleze. Cetatea a ajuns în stăpânirea lui Mihai Viteazul, care a trecut prin această cetate în drum spre Praga, pentru a duce tratative cu împăratul Rudolf, care s-a aliat cu nobilimea transilvană împotriva domnitorului român. Legenda spune că Mihai Viteazul ar fi poposit în Cetate şi s-ar fi odihnit sub un copac uriaş. Cetatea a avut nevoie de lucrări de consolidare şi chiar de modernizare, deoarece turcii au distrus-o parţial. În perioada 1645-1655, cetatea a fost reconstruită după planurile lui Gavril Haller, care a studiat arhitectura militară în Italia şi a adoptat soluţii originale adecvate stilului Renaşterii târzii. În 1691, armata austriacă a pus stăpânire pe cetate, dar nu a distrus-o. Apoi, cetatea a rămas în părăsire, apoi a fost restaurată prima oară în 1870. „Ineul a devenit un important centru economic, politic şi cultural fiind şi reşedinţă episcopală, aici editându-se şi cărţi”, spun localnicii.
Vor restaurarea monumentului
Ultima restaurare a Cetăţii Ineului a avut loc în anii 1975-1976. Acum, autorităţile caută soluţii pentru o nouă reabilitare a Cetăţii din Ineu. Călin Abrudan, noul primar al oraşului Ineu spune că într-un timp extrem de scurt, probabil în primăvară, vor începe lucrările de reabilitare a Cetăţii Ineului. Firma care se va ocupa de lucrări este una dintre cele mai bune în domeniu, care s-a ocupat şi de refacerea Palatului Bruckenthal. „Lucrările vor fi finalizate până în anul 2015, cel mai târziu, 2012″, a declarat Călin Abrudan.
