De ce autostrada prevazuta in cadrul Coridorului IV Paneuropean ar fi mai putin transilvaneana decat cea construita de firma americana „Bechtel”? Intrebarea asta ma macina de cand am observat ca despre autostrada Nadlac Ð Pitesti Ð Bucuresti nu se mai vorbeste nimic de multa vreme, in timp ce autoritatile se bat cu pumnii in piept de cand au inceput lucrarile la soseaua construita de „Bechtel”.
Din orice directie am privi lucrurile, poate cu exceptia celei din care privesc guvernantii, constructia cu prioritate a Coridorul IV Paneuropean este mult mai justificata decat cea a autostrazii „Transilvania”. In primul rand traficul pe tronsonul Nadlac Ð Sibiu Ð Bucuresti este mult mai aglomerat decat pe ruta Bors – Brasov, iar cel mai tranzitat punct de frontiera rutier este cel de langa Arad.
Un alt argument in favoarea Coridorului IV Paneuropean este continuarea autostrazii in Ungaria prin Seged. Maghiarii au ajuns deja cu constructia autostrazii M5 aproape de frontiera cu Romania. Prelungirea acesteia dupa granita prin Nadlac Ð Arad spre Bucuresti ar lega direct capitala Romaniei cu Viena prin reteaua de autostrazi din Ungaria. O relatie directa prin intermediul autostrazilor intre Viena si Constanta ar deschide portile turismului de pe litoral. Un exemplu in acest sens il constituie litoralul Croat accesibil din europa prin intermediul unei vaste retele de autostrazi.
Spre deosebire de Culoarul IV Paneuropean, autostrada „Transilvania” incepe de nicaieri si se termina tot nicaieri. Unul dintre punctele terminus ale viitoarei sosele ar fi Brasov. Circulatia infernala pe DN 1 intre Brasov si Bucuresti ar descuraja orice sofer sa foloseasca autostrada „Transilvania” ca sa ajunga in Capitala.
Capatul vestic al rutei ar fi Bors, un punct de frontiera care inregistreaza un trafic auto de nivel mediu. Pe de alta parte, autostrada nu s-ar continua in Ungaria decat cu un drum national de importanta redusa. Transportatorii care ar vrea sa foloseasca reteaua de sosele europene din Occident spre Constanta vor fi nevoiti sa parcurga distanta Viena Ð Seged pe autostrada apoi sa intre pe drumurile nationale din Ungaria sau Romania si sa urce spre nord pentru a ajunge la tronsonul Bors – Brasov. Aceasta ruta ar fi mult prea complicata si ocolitoare pentru operatorii de transport, si in special pentru traficul greu.
Daca din punct de vedere economic sau al traficului nu se justifica, atunci care ar fi totusi secretul considerarii ca prioritare a autostrazii „Transilvania”? Ruta Bors – Brasov cuprinde o mare parte a zonei locuita de secui si asupra caruia se intind interesele UDMR. Maghiarii au fost primii care au facut lobby pentru aceasta viitoare sosea in detrimentul Culoarului IV Paneuropean.
Pe de alta parte, si actuala Putere sustine proiectul tronsonului Bors – Brasov, cu toate ca imediat dupa ce au ajuns la guvernare sefii Aliantei „D.A.” au declarat ca pentru ei prioritatea o reprezinta Coridorul IV Paneuropean. Intre timp, primarul din Cluj-Napoca a ajuns liderul unuia dintre partidele care compun executivul si a tras focul mai aproape de oala lui.
Construirea autostrazii care sa atinga si Clujul poate fi un punct important pentru Emil Boc la viitoarele alegeri pentru Primarie. Liderul PD nu a facut altceva decat sa preia lobby-ul lui Ioan Rus, un sustinator al proiectului „Bechtel” in Guvernul Nastase. Nici liderii UDMR ajunsi la guvernare printr-o conjunctura politica favorabila nu au incetat sa se bata pentru autostrada „Transilvania” fiind interesati de o ruta care sa lege Ungaria de Tinutul Secuiesc. Nu in ultimul rand prietenia dintre Palatul Cotroceni si Casa Alba a facut din „Bechtel” o firma agreata de Statul Roman pentru construirea autostrazii Bors – Brasov. Din interesele locale ale unor lideri, Romania este pe cale sa cheltuiasca o suma uriasa de bani pentru o autostrada a carui necesitate economica nu este justificata, in timp ce traficul pe ruta Arad Ð Sibiu – Bucuresti va fi la fel de aglomerat si se va desfasura la fel de anevoios.
Legatura directa intre Targu-Mures si Ungaria prin intermediul autostrazii ii favorizeaza pe liderii UDMR, care pot linisti sa se caute de sanatate la Hajdu Soboszlo, in timp ce Emil Boc si Ioan Rus, alti doi „tatici” ai proiectului, se pot trata la Baile Felix, fiecare pe limba lui.
