5 C
București
luni, 11 noiembrie 2024
AcasăSpecialTopul colegiilor unde lupta electorală va fi ca o partidă de K1

Topul colegiilor unde lupta electorală va fi ca o partidă de K1

Soliditatea USL va fi pusă la încercare cel mai mult în judeţele în care PDL a rezistat valului schimbării de la alegerile locale.

 

În vestul ţării, partidele politice îşi fac calcule pentru a trimite cât mai mulţi reprezentanţi în Parlament. Însă alcătuirea listelor le dă de furcă politicienilor care vor să obţină cât mai multe mandate de parlamentar pentru partidele din care fac parte. În judeţul Timiş, listele sunt aproape definitivate, iar în judeţul Arad, fief al PDL, încă mai negociază. Lupta electorală va fi ca o adevărată partidă de K1 politic, extrem de costisitoare.

La Arad, topul 3 al bătăliei ­politice în colegiile electorale

Platforma de centru-dreapta va fi reprezentată la Arad de PDL, iar Noua Republică va avea un loc pe liste, chiar în persoana preşedintelui Mihai Neamţu. PNŢCD nu se va regăsi pe liste, din simplul motiv că acest partid abia dacă mai numără o mână de oameni. Decizia de a merge în alegeri alături de PDL i-a făcut pe mulţi ţărănişti să se orienteze spre alte partide.

Astfel, la Arad bătălia electorală cea mai mare se va da în municipiu, pentru un loc în Senatul României. Unul dintre candidaţi este primarul Gheorghe Falcă, care a obţinut un al treilea mandat în fruntea acestui municipiu. Conform previziunilor va fi greu de învins, dar politicienii şi-au făcut calculele electorale şi arată că Falcă a fost votat de puţin peste 20% din arădenii cu drept de vot, iar contracandidaţii săi de şi mai puţini arădeni. Principalul său contracandidat este actualul senator Ovidiu Marian, care de câteva luni a părăsit PDL şi a trecut la PNL. Acesta are experienţă în administraţie şi este şeful comisiei de Buget-finanţe din Senatul României. Senatorul Ovidiu Marian îşi doreşte o confruntare deschisă cu Gheorghe Falcă, deşi politicienii din USL spun că bătălia va fi grea pentru că actualul primar beneficiază de fonduri uriaşe ale bugetului local, iar realizările şi le asumă personal.

Falcă se află deja în campanie electorală şi acest lucru este demonstrat de corturile Primăriei Aradului, care au împânzit oraşul, în care activiştii PDL fac înscrieri gratuite pentru o excursie la Ţebea. Pentru Ţebea, Falcă estimează că vor putea fi adunaţi peste 2.000 de arădeni. Pe locul al doilea în top se află un colegiu de deputaţi din municipiul Arad, unde bătălia se va da între actualul deputat, fost ministru al Muncii, Claudia Boghicevici de la PDL, şi Lia Ardelean, candidatul USL la Primăria Aradului, care la alegerile locale a obţinut peste 20.000 de voturi. Gheorghe Falcă l-a anunţat în cadrul unei şedinţe interne a partidului, drept candidat pentru un post de deputat într-un colegiu din municipiul Arad pe Mihai Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republică. Numai că, respectivul colegiu este ocupat de actualul deputat PDL, Adrian Niţu, care nu are de gând să cedeze în faţa tânărului Neamţu. Aşa că nimeni nu se ştie încă unde va candida preşedintele Partidului Noua Republică, dar PDL Arad îi caută încă un loc eligibil. Pe locul al treilea într-un top al bătăliei electorale din această toamnă la Arad se situează colegiul din nordul judeţului, unde va candida din partea USL actualul deputat PSD, Ciprian Luca. El îl are drept contracandidat pe Eusebiu Pistru, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor, actual vicepreşedinte de Consiliu Judeţean la Arad. Ciprian Luca a fost şeful tineretului PDL, dar în urmă cu patru ani, în urma unei dispute politice, a trecut la PSD.

La Timiş, negocieri pentru colegii

Nici la Timiş situaţia nu este prea simplă. Deocamdată, pe cele 14 colegii, în USL, PSD şi PNL îşi împart candidaţii în mod egal. Până acum ambele partide principale din USL şi-au stabilit candidaţii şi urmează ca în această săptămână, în urma unor calcule şi a negocierilor, să fie plasaţi în colegiile electorale. PSD îi propune pentru Senat pe Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, actual senator şi fost ministru al Agriculturii, care, probabil, îşi va păstra colegiul, şi pe Marcel Mihoc, secretar executiv al PSD Timiş, cel care a ratat funcţia de vice­pre­şe­dinte al Consiliului Judeţean Timiş, actual director al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal Timiş. La Camera Deputaţilor, PSD va merge cu Sorin Stragea, Dorel Covaci, Sorin Grindeanu, Gheorghe Ciobanu. Pe listele PSD, un loc îl va avea şi UNPR, deşi preşedintele PSD Timiş, Titu Bojin, a declarat că nu va accepta candidaţi din UNPR care au plecat din PSD.  Astfel, Bojin s-a referit la deputatul Maria Barna, care îşi revendică colegiul în care este deputat. La rândul său, Sorin Grindeanu, preşedinte al PSD Timişoara, ameninţă că va demisiona din partid dacă Maria Barna rămâne candidat de Timişoara, adică îşi va menţine colegiul. În optica lui Grindeanu, viceprimar al Timişoarei, protocolul dintre PSD şi UNPR semnat la centru, nu valorează prea mult în capitala Banatului. Liberalii îi propun pentru Camera deputaţilor pe Cosmin Costa, Horia Cristian, Nelu Balaş, Flavius Nicoară, la care se alătură Maria Grapini, de la PC. Pentru Senat vor candida Ionuţ Nasleu şi Petru Ehegartner. 

PNŢCD contează în Timiş

Dacă PDL încă nu şi-a stabilit candidaţii în Timiş, totuşi, este foarte probabil că ­fostul preşedinte al ­Consiliului Judeţean, Constantin ­Ostaficiuc, va candida pentru un mandat de parlamentar. Asta dacă ­va trece de ­furcile ­caudine ale ­comisiei de ­integritate, condusă de ­Monica Macovei, pentru că ­Ostaficiuc a fost declarat în ­confict de interese. De ­asemenea, un colegiu din Timişoara ar urma să revină PNŢCD, partid bine reprezentant în Consiliul ­Local, în condiţiile în care, până acum, ţărăniştii au dominat administraţia locală.

Cele mai citite

Costul creditelor în România: De ce plătim dublu față de UE, chiar și cu inflația în scădere

Dobânzile mari la creditele din România sunt un paradox pentru consumatori și companii, în ciuda scăderii inflației România, alături de alte țări din Europa Centrală...

Costul creditelor în România: De ce plătim dublu față de UE, chiar și cu inflația în scădere

Dobânzile mari la creditele din România sunt un paradox pentru consumatori și companii, în ciuda scăderii inflației România, alături de alte țări din Europa Centrală...

Deficitul comercial al României a crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului, depășind 23 de miliarde de euro

România a înregistrat o creștere de 15% a deficitului balanței comerciale în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023,...
Ultima oră
Pe aceeași temă