Opt tezaure vechi de 2.000 de ani, un pumn de cosoni si celebrele bratari dacice au fost expuse, sambata, la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, intr-o incercare a autoritatilor de a le arata “pe viu” marelui public. Podoabele sunt, insa, si probe in dosarul braconierilor de situri arheologice din Muntii Orastiei (judetul Hunedoara).
Jandarmi, politisti si chiar reprezentanti ai serviciilor secrete au supravegheat comorile dacice, expuse in premiera la muzeul din Alba Iulia. Este vorba, in primul rand, despre cele cinci bratari de aur, dar si despre 12 cosoni si opt tezaure insumand 10.000 de monede de diferite tipuri, unele dintre ele mai vechi de 2.000 de ani.
La vernisaj au fost prezenti reprezentanti ai autoritatilor locale, dar mai ales anchetatorii (politisti, procurori) care au contribuit la recuperarea tezaurelor respective.
Goana sustinuta dupa aurul dacilor a inceput la sfarsitul anilor ‘90, dupa ce in Muntii Orastiei a fost descoperit un tezaur de 2.000 de monede de tip “lisimah”. Vestea s-a raspandit imediat in lumea interlopa din Deva, asa ca imediat au aparut si “cautatorii de comori”, cu detectoare si masini scumpe, care au inceput sa rascoleasca muntii.
In scurt timp, unul dintre grupuri, denumit “Nedelcu”, dupa numele liderului sau, a dat lovitura. La est de incinta Sarmizegetusei, pe inaltimea Caprareata, a fost gasit tezaurul celor 10 bratari dacice, dupa mai multe luni de cautari si sute de sapaturi, facute uneori chiar cu sprijinul localnicilor. Podoabele cantareau intre 1,4 si 1,7 kg, fiecare.
In vara anului 2000, un proprietar de antichitati i-a cerut expertului german in bijuterii antice Barbara Deppert sa evalueze doua bratari din aur, spiralice, cu capete avand motive zoomorfe. Aceasta le-a evaluat la circa 100.000 de dolari bucata.
Alte bijuterii similare se aflau deja in vitrinele unor magazine de antichitati din Germania. Aceasta insemna ca o parte din comoara parasise deja tara. In anul 2001, alte cinci asemenea obiecte au fost gasite in aceeasi zona.
Procurorul care a condus cercetarile, Augustin Lazar, a spus ca exista informatii ca unele dintre bratari se mai afla inca in tara si si-a exprimat dezamagirea fata de faptul ca cele detinute de persoane “de afara” au fost mai usor de recuperat. Podoabele au forma spiralata, avand in capat un cap de sarpe.
Modul in care au fost lucrate poate fi explicat prin rangul celor care le purtau in cadrul unor evenimente fastuoase, in care se imbinau ceremoniile politice cu ritualurile religioase. Avand in vedere faptul ca au fost descoperite aproape de capitala regala de la Sarmizegetusa Regia, ele reflecta rangul exceptional avut de catre cei ce le-au comandat si le-au purtat, in cadrul ierarhiei social-politice si religioase a regatului dac in sec. I i.Hr. (in mare, epoca lui Burebista).
Arheologii considera deja aceste piese drept podoabe si insemne de rang regal.
