Cetatea era renumită odinioară pentru crescătoria sa de şoimi. Păsările răpitoare erau folosite pentru vânătoare de către nobili.
Soimoş, cetatea unde altădată nobilii îşi creşteau şoimii, acum este lăsată în paragină. Nici măcar drumul de acces de la şosea până la cetate nu a fost amenajat, aşa că unii se aventurează să urce, alţii o privesc doar de la baza dealului sau o admiră din goana maşinii. Nu sunt bani pentru prezent, iar pentru conservarea trecutului, nici atât. Deşi este criză economică, Consiliul Judeţean Arad încearcă să salveze cetatea Şoimoş de la degradarea continuă la care este supusă. Costurile unei reabilitări se ridică însă la 10 milioane de euro.
Numele cetăţii Şoimoş provine din cuvântul maghiar Solymos şi derivă de la activitatea care a făcut-o celebră în Evul Mediu: creşterea şoimilor de vânătoare. Cetatea a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea de către o familie nobiliară. Istoricii au presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272 şi 1275, care a cedat-o mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278.
Cetatea secesioniştilor
Rolul ei militar s-a manifestat în conjunctura în care s-a derulat mişcarea centrifugă a Transilvaniei şi a vestului Ungariei, sub autoritatea voievodului Ladislau Kan. În 1335 a devenit cetate regală, iar pe timp de pace a fost păzită de doar 12 ostaşi. În 1453, Şoimoşul a ajuns în stăpânirea lui Ioan de Hunedoara, care a executat importante lucrări de reconstrucţie. Au fost aduşi constructori italieni care au muncit mai bine de un an pentru ca cetatea Şoimoş să fie modernizată. În vremea lui Matei Corvin, cetatea a fost zălogită şi a fost stăpânită de mai multe familii nobiliare. După ocuparea Lipovei, în vara anului 1515 cetatea a fost asediată de către cruciaţii lui Gheorghe Doja, pentru ca în perioada 1541-1542 să devină reşedinţa princiară a văduvei lui Ioan Zapolya, regina Izabella. În 1552 a fost ocupată de turci, fiind eliberată în 1595. Pentru scurt timp, la 1599, cetatea a fost ocupată de armatele lui Mihai Viteazul. Gabriel Bethlen a cedat-o turcilor şi cetatea a rămas a lor până în 26 martie 1688, când a fost cucerită de trupele austriece. Un secol mai târziu, autorităţile austriece au ordonat părăsirea şi demolarea cetăţii. Domeniul cetăţii a fost unul dintre cele mai mari din teritoriul comitatelor de vest. El a numărat, către sfârşitul secolului al XV-lea, aproape 100 de sate răspândite pe suprafaţa comitatelor Arad şi Timiş.
Reabilitarea costă milioane de euro
Acum, cetatea are două incinte concentrice, la care se adaugă fortificaţiile exterioare. Incinta interioară este dominată de un turn, conservat la o înălţime de 17 metri. În prezent, mai există două porţi. Cea vestică, care era destinată cavaleriei şi deasupra ei se află un turn cu două etaje, păstrează orificiile pentru lanţurile de ridicare ale unui pod mobil şi urmele unei guri de lup folosite pentru tragerea cu tunul. Laturile de sud-est şi de nord sunt dublate de construcţii rezidenţiale. Corpul de nord a avut două niveluri, din care se mai conservă resturile unor ziduri despărţitoare, ancadramentele unor ferestre şi uşi, console care susţineau un coridor spre curte, altele o loggie spre exterior şi două lăcaşuri de sobă. Curtea exterioară cuprinde o platformă de artilerie pe laturile de nord şi de est şi o poartă de acces în zona sud-vestică, în faţa căreia au fost construiţi trei piloni de pod.
Vor bani europeni
Nimeni nu pare să aloce bani pentru cetatea de la Şoimoş. Dar, o soluţie salvatoare a venit în urmă cu câteva luni. Consilierii judeţeni arădeni au adoptat proiectul de hotărâre pentru exprimarea acordului de majorare a patrimoniului public judeţean cu obiectivul turistic „Cetatea Şoimoş”. Scopul lor este acela de a restaura şi de a repune în valoare un simbol al judeţului Arad. De Cetatea de la Şoimoş au fost interesate mai multe ONG-uri din străinătate, care ar fi estimat costurile unei reabilitări la aproape 10 milioane de euro. Consiliul Judeţean Arad va accesa fonduri europene, dar va participa şi cu finanţări proprii pentru a putea reda Cetatea Şoimoş turismului.
