Unul dintre cele mai frumoase oraşe din România este Sibiul. Practic, este vorba de un oraş al superlativelor, care a adus numeroase premiere în această parte a Europei. Fostă capitală a Transilvaniei şi fostă Capitală Culturală Europeană, comunitatea sibiană rămâne un oraş cu puternice tradiţii occidentale, frumos şi curat, care este considerat de mulţi vizitatori drept perla turistică a României.
Prepozitura din Cibinum
Sibiul a fost întemeiat de coloniştii germani, denumiţi în documentele medievale saxoni sau saşi, deşi mulţi dintre ei proveneau din cu totul alte regiuni decât Saxonia. Unele familii proveneau din Flandra, din Luxemburg sau de pe valea Rinului, chiar din Alsacia. De la bun început, Sibiul a fost una dintre cele mai importante aşezări ale coloniştilor invitaţi de regii Ungariei. Aici se afla centrul religios al saşilor. În acea epocă, ei erau de religie romano-catolică şi beneficiau de autonomie bisericească faţă de Episcopia Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia, care îi cuprindea mai cu seamă pe maghiari, pe secui şi pe unii români. Saşii aveau propria lor prepozitură, după cum atestă un document semnat de Papa Celestin, din 1191, care atestă şi existenţa aşezării numite Cibinum. În oraş se afla şi sediul comitelui saşilor, cel mai înalt magistrat al coloniştilor germani din Siebenburgen, Ţara celor şapte oraşe, cum au denumit saşii Transilvania. În Sibiu se afla şi sediul organizaţiei politice a coloniştilor germani, denumită Universitas Saxorum. Acest statut, precum şi comerţul intens al sibienilor cu Valahia şi cu Moldova, au adus o prosperitate deosebită acestui oraş. În anul 1376, în Sibiu, denumit în germană Hermanstadt, existau 19 bresle. Fortificaţia care apăra oraşul era una dintre cele mai puternice din această regiune. Cetatea aavea 39 de turnuri. Unele dintre zidurile de apărare, turnuri şi bastioane mai rezistă şi azi, în centrul vechi al oraşului. În secolul XVII, Sibiul era considerat drept cel mai estic oraş occidental, deşi Braşovul, cetatea rivală a Sibiului, construit tot de către saşi, este situat mai la est de vechiul Hermanstadt.
O istorie bogată
Sibiul a fost devastat de marea invazie mongolă din 1241, însă, cu hărnicie, coloniştii saşi au purces la refacerea rapidă a aşezării. Astfel, în 1292, în Sibiu era înfiinţat primul spital din regatul de atunci al Ungariei. În anul 1300, sibienii aveau prima bibliotecă din acelaşi regat. Din anul 1380, avem prima atestate documentară a unei şcoli din regat, iar în anul 1494, prima farmacie. De asemenea, în anul 1534, la Sibiu a fost deschisă prima ”moară de hârtie”, iar în anul 1544 a fost publicată prima carte în limba română. Volumul a fost tipărit cu litere chirilice, iar cheltuielile au fost acoperite de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund. Este vorba de ”Catehismul lutheran”, cu ajutorul căruia principele dorea să câştige pentru Reformă sufletele românilor ardeleni. Rolul primordial al Sibiului a continuat şi după ce oraşul a devenit, o dată cu Transilvania, parte a Imperiului Austriac. De fapt, în epocă, datorită amplasării sale strategice, Sibiul era considerat drept al doilea oraş ca importanţă din Imperiul Habsburgic. În anul 1788, la Sibiu a fost deschis primul teatru din Transilvania, iar în anul 1817, tot aici, a fost deschis primul muzeu din Transilvania, actualul Muzeu Naţional Brukenthal, ctitoria guvernatorului principatului, baronul Samuel von Brukenthal. De asemenea, Sibiul a fost de la bun început o cetate a ştiinţei. Aici, în perioada renascentistă, Conrad Haas a construit primele rachete, iar savantul Franz-Joseph von Reichenstein a descoperit elementul chimic botezat tellurium. Din anul 1692 şi până în 1791, Sibiul a fost capitala Transilvaniei. Iar în perioada 1848 – 1867, aici era sediul Parlamentului, Dieta Transilvaniei. Din punct de vedere religios, după ce cei mai mulţi dintre saşii ardeleni au aderat la lutheranism, romano-catolicii au rămas o infimă minoritate. În prezent, în Sibiu se află Episcopia Lutherană de limba germană. De asemenea, în acest oraş se află şi Mitropolia ortodoxă. Din punct de vedere canonic, Sibiul este cel de-al treilea centru al ortodoxiei româneşti, după Bucureşti şi Iaşi. Oraşul a rămas majoritar german până în anii celui de-al doilea război mondial. Apoi, ca urmare a deportării saşilor în URSS, dar şi ca urmare a vânzării lor de către Ceauşescu, numărul etnicilor germani a scăzut continuu. În prezent, cei mai mulţi dintre locuitorii Sibiului sunt români. Şi românii şi-au pus amprenta asupra dezvoltării oraşului. Aici a fost creată prima bancă românească, Banca Albina, dar şi ASTRA, cea mai importantă asociaţie culturală a românilor ardeleni.
Locuri fermecătoare
Sibiul este atât de frumos, încât este greu de realizat un clasament al locurilor de vizitat. Obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană în anul 2007 a oferit un implus considerabil dezvoltării turistice a oraşului. Turiştii trebuie neaparat să viziteze Piaţa Mare, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Catedrala Evanghelică Lutherană, Catedrala Ortodoxă, Turnul Sfatului ori Muzeul de Istorie a Farmaciei.
