Catacombele Constanţei constituie una dintre minunile tehnologice ale începutului erei noastre. Construite de romani, ele nu aveau rolul de apărare a cetăţii, cum s-a crezut iniţial, ci de alimentare cu apă. Deşi ar putea fi una dintre atracţiile oraşului, catacombele nu sunt exploatate în scop turistic.
Primele conducte antice de apă
Pe vremea exilului poetului latin Publius Ovidius Naso, sistemul de distribuire a apei în cetatea Tomis, actualul oraş Constanţa, era rudimentar. Însuşi Ovidius, poetul exilat, se plângea în scrierile sale că apa de aici nu era bună la gust, iar femeile o purtau în ulcioare grele, pe vârful capului. Populaţia îşi procura apa potabilă din fântâni, acestea fiind alimentate de apa de ploaie adunată în pânza freatică aflată la adâncime.
Către jumătatea secolului I d.Hr. începe dezvoltarea Tomisului, fapt ce va duce la introducerea sistemului de alimentare cu apă prin construirea unor catacombe ce nu aveau, cum s-a crezut iniţial, rolul de a apăra cetatea de duşmani. Au fost făcute mai multe apeducte mai mici, apoi a fost proiectat unul cu un debit mai mare. „Considerăm că sistemul de galerii-apeduct de sub Tomis a putut fi construit în a doua jumătate a secolului al II-lea, când cetatea îndeplinea funcţia de metropolă a Pontului Stâng. Tomisul avea ca sursă malul sud-vestic al lacului Siutghiol, la acea vreme golf al Mării Negre”, precizează arheologul Gheorghe Papuc, în lucrarea sa dedicată apeductelor Tomisului.
Reţea de galerii subterane în cetate
Munca la crearea galeriilor nu era una uşoară. Nu se putea lucra decât un metru pe zi atunci când se săpa tunelul. Potrivit unui raport din 1958 al lui Vasile Canarache, fostul director al Muzeului de Arheologie şi Istorie Constanţa, expert al galeriilor subterane, la Constanţa exista o întreagă reţea de galerii subterane legate între ele, prevăzute cu căi de ventilaţie zidite şi numeroase guri de ieşire. Au fost reperate 12 guri de ieşire, dintre care doar două au fost accesibile. Cel mai lung apeduct venea dinspre Canara, oraşul Ovidiu de astăzi.
„Singurele apeducte care puteau aduce apa în cetatea tomitană sunt cele din zidărie surprinse pe porţiunea dintre lacul Tăbăcărie şi mare. Cel cu cuveta de 60 cm pornea de la Ovidiu pe malul Siutghiolului, ocolea lacul Tăbăcărie pe la vest şi sud şi venea spre apeductul mare care era în continuarea canalului captant de la Pescărie… Cercetarea apeductului de la Ovidiu a fost reluată în 1993… Apeductul s-a păstrat în întregime, capacul are forma boltită alcătuită din blochete de calcar legate şi egalizate cu mortar deosebit de dur”, explică arheologul.
Surplusul de apă se scurgea noaptea în termele din zona Edificiului Roman cu Mozaic şi ziua oamenii de rând se duceau la baie. Termele aveau „bazine şi rezervoare impresionante”.
Pe parcursul anilor, săpăturile au scos la iveală şi alte apeducte, în diferite zone ale Constanţei.
În actuala zonă peninsulară din Constanţa au fost identificate foarte multe puţuri. „Prin puţuri se evacua pământul sau piatra rezultată în urma excavării, iar în zonele cu loess se introduceau materialele necesare consolidării şi impermeabilizării pereţilor: blocuri de piatră, cărămidă, mortar, bitum, la acestea adăugându-se materialele destinate cofrajului”, mai spune Gheorghe Papuc.
Primul tronson explorat a fost cel de pe faleza estică a Tomisului, dintre actuala plajă Modern şi Portul turistic Tomis, unde apeductul s-a păstrat pe 284,58 m. În 1964, aproape de zona Pescărie, la circa 250 m spre oraş, pe faleză, s-a descoperit un canal din blocuri de piatră. În 1967, la 150 m de Piaţa Soveja, a ieşit la lumină un alt apeduct. În 1981, datorită scăderii nivelului apei, pe malul sud-vestic al Siutghiolului, între Ovidiu şi Palazu Mare, au fost identificate trei porţiuni ale unui apeduct. Pentru cetăţenii Constanţei, galeria subterană a vechii cetăţi Tomis rămâne încă un mister nedesluşit. Visul lui Vasile Canarache, cel care şi-a dedicat mare parte din cercetările sale sistemului de alimentare cu apă a cetăţii Tomis, nu s-a îndeplinit nici astăzi. Acesta şi-a dorit să restaureze galeria pentru a o reda circuitului turistic.
